• Leu / EUR4.9126
  • Leu / GBP5.6911
  • Leu / USD4.6804
Companii

Conferinţa ZF Cei mai mari jucători din economie. Ţara are oameni care stau degeaba sau care au joburi prost plătite. Trebuie să rezolvăm problema educaţiei pentru că suntem într-o competiţie globală

Cei mai mari jucători din economie şi-au dat întâlnire ieri la Conferinţa ZF la care au participat circa 100 de invitaţi. Cele mai fierbinţi teme au fost infrastructura, educaţia şi dezvoltarea antreprenorilor

Autor: Alina-Elena Vasiliu

08.06.2016, 00:07 1864

„Forţă de muncă există în economia românească, dar se poate să nu fie oameni pregătiţi pentru anumite domenii. Ţara are oameni care stau degeaba sau care se află în joburi prost plătite. Există companii de stat ineficiente care vor elibera mii de oameni care nu produc acolo, oferindu-le şansa să se mute în locuri de muncă unde se potrivesc mai bine. CFR Marfă este una dintre ele”, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul eveni­mentului Cei mai mari jucători din economie 2016. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Consiliul Concurenţei, Telekom, Microsoft, Garanti Bank şi Aqua Carpatica.

Şcolile profesionale sunt un element-cheie în formarea tinerilor pentru meserii pe cale de dispariţie pentru care nu mai există oameni. În schimb, investiţiile reduse şi interesul precar al autorităţilor pentru învăţământul românesc fac ca elitele să plece din ţară şi să lucreze în străinătate.

Nemulţumiri privind educaţia a semnalat şi Radu Timiş, preşedintele Cris-Tim, unul dintre cei mai mari producători din industria alimentară din România.

„Nu avem şcoli profesionale, inclusiv pentru zona alimentară. În zona Filipeştii de Pădure, unde noi avem fabrică, am renovat un liceu pe banii noştri şi am creat clase profesionale, ca să avem unde aduce elevii să-i putem pregăti. Noi, mediul antreprenorial, a trebuit să ne implicăm ca să pregătim şcolile. Pe termen scurt, trebuie să rezolvăm aceste probleme în maximum cinci ani, pentru că avem competiţie la nivel global. Când termină şcoala, copiii români nu ştiu în ce parte merg, pentru că nu au fost duşi să facă practică”, a spus Timiş.

Alături de educaţie, un alt pilon important care susţine economia autohtonă, dar care în continuare este avid de investiţii e sănătatea, la fel de deficitară în prezent.

„Dacă vom declara educaţia şi sănătatea ca probleme majore în care trebuie să investim, vom vedea, într-un orizont de timp de 5-10 ani, o Românie care va putea creşte, atât în sectorul exporturilor, cât şi în cel al consumului. Vom sta într-o economie volatilă atâta timp cât economia naţională nu are capacitate de regenerare”, a declarat Dan Ostahie, CEO Altex, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de retail electro-IT.

Infrastructura, încă o problemă stringentă cu impact negativ asupra economiei locale, dezavantajează unele zone ale ţării, iar unii dintre cei mai mari jucători din economia românească văd asta ca pe o problemă de siguranţă naţională. În lipsa unei infrastructuri bune, nici investitorii străini nu sunt atraşi de potenţialul ţării.

„Ce vedem azi este o polarizare a industriei din cauza lipsei unei infrastructuri dezvoltate la nivel naţional. Unele zone sunt complet «vide» de industrie, deoarece acolo nu sunt autostrăzi, deşi toţi politicienii le-au adoptat în masterplan. În opinia noastră, infrastructura şi finalizarea autostrăzilor nu sunt un subiect strategic, deşi ţin de siguranţa naţională. România a pierdut recent o investiţie de 500 mil. euro din partea  Daimler din cauza infrastructurii. Subiectul trebuie tratat la nivel de CSAT şi toate forţele politice ar trebui să trateze astfel subiectul infra­struc­turii”, a spus Liviu Bocşaru, directorul financiar al Grupului Renault România.

În aceeaşi notă, Christian von Albrichsfeld, directorul general al companiei Continental, cu aproape 17.000 de salaraţi în România şi afaceri de peste 2,3 miliarde de euro, spune că o companie multinaţională vine acolo unde găseşte infrastructura necesară pentru export.

„O economie bazată pe consum nu este bună, ci una bazată pe producţie. Trebuie să produci aici şi să vinzi în altă parte, iar cu banii câştigaţi putem creşte consumul. România trebuie să utilizeze banii pentru infrastructură. Nu avem o explicaţie pentru care guvernul nu a făcut autostradă până acum”, a spus Christian von Albrichsfeld.

 
 

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei

Creşterea economică e aproape de nivelul pe care îl aveam înainte de criză, fără mari zguduiri. Nu avem niciun salt sau o îmbunătăţire radicală.

Dacă se fac noi investiţii, creşte capacitatea economiei româneşti.

Nu suntem foarte îngrijoraţi în privinţa concentrării pe partea de producţie, ci mai mult pe partea retailerilor. Strategic suntem deschişi în a autoriza concentrări pe zona de producţie. Suntem mai reticenţi în privinţa concentrărilor pe retail, dar nu le putem bloca.

N-am avut nicio reacţie de la producătorii români referitor la achiziţionarea Billa de către Carrefour, să ne fi spus: „Nu-i lăsaţi să cumpere, deoarece Carrefour va deveni şi mai mare!” Dacă aveţi ceva împotrivă, spuneţi-ne!

Ne uităm cu îngrijorare în zona materialelor de construcţie, unde a fost o tranzacţie importantă anul trecut (preluarea activelor Lafarge şi Holcim în mai multe ţări de către producătorul de materiale de construcţii CRH – n. red.). Rămânem tot cu trei jucători principali, dar vrem să vedem dacă schimbarea unuia dintre ei dinamizează piaţa respectivă.

Există sectoare în care statul face să nu fie concurenţă: notarii, de exemplu, reprezintă profesia cea mai reglementată şi protejată de stat împotriva concurenţei.

Forţă de muncă există în economia românească, dar se poate să nu fie oameni pregătiţi pentru anumite domenii. Ţara are oameni care stau degeaba sau care se află în joburi prost plătite.

Există companii de stat ineficiente care vor elibera mii de oameni care nu produc acolo, oferindu-le şansa să se mute în locuri de muncă unde se potrivesc mai bine. CFR Marfă este una dintre ele.

 

Liviu Bocşaru, CFO Grup Renault România

Ce vedem azi este o polarizare a industriei din cauza lipsei unei infrastructuri dezvoltate la nivel naţional. Unele zone sunt complet vide de industrie, deoarece acolo nu sunt autostrăzi, deşi toţi politicienii le-au adoptat în masterplan, însă în opinia noastră infrastructura şi finalizarea autostrăzilor nu sunt un subiect strategic, deşi ţine de siguranţa naţională.

România a pierdut recent o investiţie de 500 mil. euro din partea Daimler din cauza infrastructurii. Subiectul trebuie tratat la nivel de CSAT şi toate forţele politice ar trebui să trateze astfel subiectul infrastructurii.

Şcolile profesionale sunt foarte importante. Sculeri matriţeri, de exemplu, nu mai există. Sunt joburi pentru care nu se mai găsesc oameni. Toate investiţiile în învăţământ fac ca elitele să meargă în altă parte. Cei mai buni absolvenţi pleacă din ţară.

Predictibiltiatea mediului fiscal e necesară. Avem un cod fiscal nou şi bun, dar ar trebui să nu se mai schimbe radical, pentru că se schimbă planul de afaceri al marilor investitori.

Sunt iniţiative actuale pe care nu le înţelegem, de exemplu cea pe modificarea legii dialogului social.

 

Graţiela Gheorghe, director Direcţia Licitaţii, Consiliul Concurenţei

Piaţa achiziţiilor publice din România nu este nici pe departe o piaţă fair competitivă. Această piaţă este generoasă, reprezintă 15 miliarde de euro pe an, adică 10% din PIB, aproximativ o treime din bugetul consolidat al statului. Mediul de afaceri este interesat să acceseze produsele oferite de către stat, iar instituţiile statului sunt interesate să achiziţioneze produse de calitate la preţuri bune.

Am elaborat un ghid cu recomandări şi îndrumări pentru operatorii economici care participă la o licitaţie în consorţiu. Consorţiul se constituie când doi sau mulţi operatori economici participă la o licitaţie cu o ofertă comună. Noi trebuie să vedem clar când o astfel de formă de asociere - care restrânge concurenţa - este permisă sau nu.

Participarea la o licitaţie în consorţiu este permisă dacă membrii consorţiului nu sunt concurenţi, iar dacă sunt concurenţi trebuie evaluate anumite condiţii cumulative. De asemenea, este permisă dacă membrii consorţiului sunt întreprinderi afiliate.

 

Christian von Albrichsfeld, director general Continental România

România trebuie să utilizeze banii pentru infrastructură. Nu avem o explicaţie pentru care guvernul nu a făcut autostrada până acum. O economie bazată pe consum nu este bună, ci una bazată pe producţie. Trebuie să produci aici si să vinzi în altă parte, iar cu banii câştigaţi putem creşte consumul.

România are nevoie de o strategie pentru oraşele unde nu există şomaj şi unde trebuie să se îmbunătăţească forţa de muncă si calitatea ei. Astfel, oamenii vor câştiga mai mult. Avem zone cu şomaj mare, unde trebuie să meargă investitori care pun accent pe munca intensivă.

Avantajele României sunt în IT. Creşterea numărului de universităţi de IT ar duce la salarii mai mari în oraşe.

La nivelul preuniversitar, avem nevoie de şcoli profesionale, pentru că e nevoie de forţă de muncă mai calificată în fabrici.

Cum este posibil ca jumătate dintre cei care termină liceul să realizeze abia după 12 ani de şcoală că nu ştiu nimic? De ce sistemul lasă elevii să ajungă în clasa a opta sau a douăsprezecea fără să-i verifice anual? Sistemul trebuie să ştie dacă un elev a învăţat sau nu ceva. Ce fac profesorii în acest timp?

Trebuie să avem toleranţă zero pentru politicieni corupţi. Nu pricep cum oameni care nu au făcut nimic sau care sunt corupţi sunt votati din nou.

 

Dan Ostahie, CEO Altex

România ar avea nevoie de două direcţii majore în care să investească, doi piloni esenţiali fără de care nu poate depăşi situaţia în care se află: educaţia şi sănătatea. În momentul în care şcoala românească va începe să producă oameni pregătiţi pentru diverse poziţii, vom putea realiza multe lucruri care acum ne lipsesc. Aşa putem atrage şi investiţii străine, şi proiecte, şi dezvoltatori.

Dacă vom declara educaţia şi sănătatea ca probleme majore în care trebuie să investim, vom vedea, într-un orizont de timp de 5-10 ani, o Românie care va putea creşte, atât în sectorul exporturilor, cât şi în cel al consumului. Vom sta într-o economie volatilă atâta timp cât economia naţională nu are capacitate de regenerare.

Mediul privat se dezvoltă. Eu cred că România are un cadru fiscal extraordinar de bun, însă principala piedică este ANAF-ul. ANAF reprezintă cea mai coruptă instituţie de stat, în cadrul căruia noi toţi ne desfăşurăm activitatea, şi care trebuie restructurată. Restructurarea este o prioritate de grad zero, pentru a nu mai fi coruptă politic şi ca să nu mai intre în activitatea marilor jucători, astfel încât să avem în România o economie liberă de piaţă.

Guvernul ar trebui să stabilească, de exemplu, zece obiective principale care să fie îndeplinite pentru următorii patru ani.

Ajutorul de stat poate fi asumat doar dacă avem o strategie pe termen lung, însă nu e neapărat o direcţie pe care s-o îmbrăţişez. Ca să oferim un mediu competitiv, cadrul trebuie bine definit, antreprenorii lăsaţi să se desfăşoare.

România a intrat pe un trend pozitiv. Cred că este momentul schimbărilor majore pentru dezvoltare. 2017 va fi un an de creştere economică, pe care îl văd în zona de 3-5%.

Gestionarea corectă a resurselor va duce la o politică bună şi la posibilitatea de a susţine cifre de afaceri de peste 1 mld. euro. Noi vrem să depăşim în cinci ani un miliard de euro. Până în 2020, am putea avea în jur de zece companii de peste un miliard de euro.

 

Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj

Regionalizarea României este o idee foarte bună, în care eu cred, pentru că România trebuie regândită administrativ. Transilvania şi Banatul, care numără 18 judeţe, au zece aeroporturi internaţionale în aria înconjurătoare şi se mai construieşte unul în Braşov. Ar fi trebuit gândit altfel.

Peste 70% din investiţii s-au făcut în extinderea producţiilor deja existente. Cu alte cuvinte, investitorii care există în România se extind, mai degrabă decât să vină unii noi care să deschidă fabrici.

Un investitor nu va face niciodată o investiţie în România ca să cumpere consumatori români, ci pentru piaţa regională, ca să-şi extindă exporturile în jur.

Cred că o economie bazată pe consum este o eroare pe termen lung.

Suntem într-un proces de globalizare, companiile internaţionale se externalizează, multe fabrici se vor închide.

Poate că ar trebui ca, în fiecare judeţ, Consiliul Judeţean să facă întâlniri lunare cu antreprenorii din judeţ pentru a vedea cum pot pregăti tinerii pentru anumite profesii.

Trebuie să existe o foaie de parcurs apartinică pe care s-o urmăm. În plus, trebuie să fim atenţi la două legi marţiale, cred eu – legea parteneriatului public-privat şi legea regionalizării României. România trebuie să se concentreze, de asemenea, pe diplomaţia economică.

Trebuie să facem ceva pentru ca în 2020 să nu ajungem din nou la situaţia din 2008.

 

Cătălina Porojan, director Group Large Corporate, BCR

România reprezintă o zonă foarte atractivă ca potenţial de consumatori, dar şi o piaţă în care există forţă de muncă ieftină. Însă acum este nevoie şi de forţă de muncă specializată, pe care noi nu reuşim s-o pregătim.

Faptul că jumătate din ţară nu poate să-şi transporte mărfurile în mai puţin de 6-8 ore nu ne face competitivi. Faptul că nu putem oferi forţă de muncă mediu calificată în zone industriale poate face să fim scoşi de pe harta investiţiilor străine.

Noi, ca părinţi, ne aşteptăm de la copii să fie avocaţi sau bancheri, dar copiii trebuie să înţeleagă că dacă fac o şcoală profesională nu înseamnă că sunt mai slabi, mai puţin pregătiţi, ci că vor fi într-un mediu competitiv, care are nevoie de standarde înalte de calitate.

Inovaţia nu ne lipseşte, pentru că sunt companii în România care au nevoie de mai mult succes în afară decât în ţară.

De multe ori ne ataşăm sentimental de proiecte pe care le-am început şi nu reuşim să citim corect semnalele din piaţă care ne spun că ar trebui să ne redirecţionăm eforturile către alte zone.

Dacă nu ai bani, e bine să nu iei credit. Poţi să iei credit dacă ai bani, pentru ca, punându-i împreună, să poţi să realizezi ceva. Companiile lucrează cel mai mult acum pe creanţe şi pe valorificarea cash flow-ului. Este foarte greu să-ţi pui la risc bani de investit dacă nu eşti sigur că vei putea să livrezi produsele pe care vrei să le realizezi. În vest există o bătălie reală pe angajaţii care ştiu să facă mecanică, electrotehnică. Cred că problema reală nu mai este legată de finanţare sau de capital autohton, ci de cât de competitiv poţi să fii în domeniul în care activezi.

Trebuie să dăm stabilitate şi predictibilitate cadrului legislativ.

 

Radu Timiş, preşedinte Cris-Tim

Industria alimentară românească are foarte mică forţă de negociere. Dacă îţi poţi permite să te ridici de la masă la o discuţie cu retailerii şi să spui: „Nu mă mai interesează  această reţea de magazine“, e în regulă. Dar trebuie să ai putere de negociere.

În România există o criză de supraproducţie în industria alimentară. Anul trecut, a început o consolidare a industriei alimentare. Dacă anii trecuţi companiile nu au putut să se dezvolte şi să ajungă la nivelul de competitivitate globală, într-un singur an vedem că toate aceste companii care au suferit raportează creşteri de 20-25% în primul rând pe volum, în zona produselor de înaltă calitate.

În fiecare an Cris-Tim a investit 10 mil. euro, ceea ce e mult pentru o companie de 100 mil. euro pe an. Profitabilitatea noastră s-a dublat an de an, productivitatea a crescut cu 20%, rezultatele sunt promiţătoare şi pentru acest an, şi pentru anii următori.

Supermarketurile, care se dezvoltă foarte mult, vin tot mai mult în zona de private label, încearcă să aibă putere tot mai mare de negociere.

Multe produse se produc în afara ţării, în Europa, fapt care afectează industria noastră.

Nu scădeţi calitatea, creaţi un produs bun la un preţ convenabil! Pentru asta însă trebuie să ai şi un brand care să te ajute.

Nu avem şcoli profesionale, inclusiv pentru zona alimentară. În zona Filipeştii de Pădure am renovat un liceu pe banii noştri şi am creat clase profesionale, ca să avem unde aduce elevii să-i putem pregăti. Noi, mediul antreprenorial, a trebuit să ne implicăm ca să pregătim şcolile.

Pe termen scurt, trebuie să rezolvăm aceste probleme în maximum cinci ani, pentru că avem competiţie la nivel global.

Şcoala românească este o şcoală informativă. Există în continuare profesori care predau citind din carte. Şcolile americane, însă, sunt formative.

Când termină şcoala, copiii români nu ştiu în ce parte merg, nu au fost duşi să facă practică.

Birocraţia este o problemă foarte mare. Dacă vrei să faci o investiţie, durează şi un an de zile până îţi iei toată documentaţia. Orice act, oricât de mic, este condiţionat de altele şi se prelungeşte termenul pentru obţinerea documentelor. La fel se întâmplă şi cu fondurile europene: se îngreunează foarte mult procesul de accesare a fondurilor.

Sunt optimist, văd o creştere economică de cel puţin 5% în 2017. Vom avea un an şi mai bun decât anul acesta.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9126
Diferență: -0,1646
Ieri: 4.9207
Azi: 4.6804
Diferență: 0,1669
Ieri: 4.6726
Azi: 5.6911
Diferență: -0,467
Ieri: 5.7178
Azi: 4.9667
Diferență: -0,4729
Ieri: 4.9903