♦ Feliciu Paraschiv, Paco Supermarkets: „Trebuie să vezi ce fac competitorii tăi şi să le faci mai bine, cu ajutorul tehnologiei, cu ajutorul lucrurilor pe care le ai la îndemâna“ ♦ Costin Tudor, Undelucrăm: „Când vorbim de creştere trebuie să ne uităm la oameni, la calitatea lor, la echipele pe care le avem“ ♦ Andreea Pipernea, APlus Advisory: „Antreprenorii sunt mai deschişi la asociere faţă de anii anteriori. Poveştile reale de succes ajută foarte mult.“
Creşterea şi dezvoltarea companiilor stau în câteva elemente de care antreprenorii trebuie să ţină cont pentru a putea trece la următorul nivel. Inovaţia, adaptarea, atenţia la oamenii din companii şi la cei din comunitate sunt câteva dintre elementele care pot asigura creşterea businessurilor, au concluzionat participanţii din cadrul conferinţei ZF Cele mai dinamice companii din România, organizată de Ziarul Financiar împreună cu Vodafone, Bridge-to-Information, ELI Parks, Philip Morris Romania, Genetrix şi Chocolissimo.
Unul dintre cele mai importante lucruri la care trebuie să se uite antreprenorii români într-o piaţă tot mai competitivă şi în continuă dezvoltare este inovaţia, cu ce vin ei în plus faţă de competitorii din piaţă.
„În business, trebuie să mergi mai departe şi ca să poţi să mergi mai departe, esenţial este să inovezi. Trebuie să vezi ce fac competitorii tăi şi să le faci mai bine, cu ajutorul tehnologiei, cu ajutorul lucrurilor pe care le ai la îndemână trebuie să faci mai bine“, este de părere Feliciu Paraschiv, directorul general al Paco Supermarkets.
Deşi nu există un model de business aplicabil în toate cazurile pentru a asigura succesul unei companii, antreprenorii ar trebui să aibă câteva abilităţi pentru a ajunge în vârf şi a rămâne acolo. Bogdan Cernescu, head of corporate banking în cadrul BCR, spune că antreprenorii trebuie să fie mereu atenţi la inovare şi anticipare.
„Nu există un model de business general care să te ducă către succes, există o combinaţie. Atâta timp cât îţi antrenezi organizaţia pe cei doi muşchi - pe inovare şi pe anticipare – într-un mod foarte alert în permanenţă, cred că ai foarte mari şanse nu doar să ajungi în vârf, dar şi să rămâi acolo“, spune Bogdan Cernescu.
Feliciu Paraschiv adaugă că principalul pilon care asigură creşterea companiei sunt chiar angajaţii, fără de care dezvoltarea businessului probabil nu ar mai fi fost posibilă, fiind de altfel şi principalul factor motivator. „Ne susţine motivaţia de a nu intra în zona de confort, care este cea mai periculoasă zonă pentru un business. Dacă ai intrat în zona de confort mai bine închizi şi ne motivează oamenii noştri care au familii şi de care trebuie să avem grijă“, precizează el.
Costin Tudor, fondatorul şi CEO al Undelucrăm, spune că, dincolo de rezultatele financiare, creşterea unei companii ar trebui să însemne şi un grad mai mare de cunoştinţe al oamenilor, astfel dezvoltarea businessului să se reflecte şi în specializarea angajaţilor.
„Definim creşterea ca fiind despre bani, despre cifra de afaceri, dar din punctul meu de vedere, pe măsură ce un business creşte, acest lucru nu înseamnă că este neapărat o creştere directă cu specialitatea sau gradul de cunoştinţe al angajaţilor. Când vorbim de creştere trebuie să ne uităm la oameni, la calitatea lor, la echipele pe care le avem“, spune el.
De asemenea, atenţia acordată comunităţii în care businessul activează reprezintă un factor foarte important ca firmă să se poată dezvoltă, fără o comunitate şi o notorietate în rândul clienţilor de creştere la fel de important ca celelalte.
Mediul antreprenorial cunoaşte o dezvoltare tot mai importantă în ultimii ani, dar unul dintre motivele care stau la baza acestor schimbări din piaţă este faptul că aceştia au învăţat că ceară sprijin atunci când au nevoie.
„Antreprenorii încep să înţeleagă din ce în ce mai bine care sunt capabilităţile lor, cu cine trebuie să se asocieze, de la ce punct încolo trebuie să înceapă să ceară sprijin, şi, de asemenea, încep să gândească ei reprezintă doar o etapă în dezvoltarea companiei respective. Antreprenorii sunt mai deschişi la asociere faţă de anii anteriori. Poveştile reale de succes ajută foarte mult“, spune Andreea Pipernea, managing partner, APlus Advisory.
Florin Vişoiu, national sales director pentru segmentul IMM, Vodafone România
♦ Continuarea creşterii unui business implică numeroase resurse şi este un proces scump. De aceea trebuie să existe o analiză riguroasă a modalităţilor prin care o afacere ar putea să se dezvolte după ce a atins un anumit nivel. Investiţiile în tehnologie reprezintă o soluţie.
♦ În general, companiile mijlocii care tind să devină mari au nevoie de stabilitate, securitate, au nevoie să-i ducă datele în medii de cloud. În România, în jur de 15,5% dintre companii folosesc tehnologie de cloud, în timp ce ţinta Uniunii Europene este de 75% până în 2030. Din această perspectivă există o oportunitate fantastică, care va ajuta mediul antreprenorial să devină mult mai eficient, mai rezilient şi mai productiv.
♦ Prin produsele şi serviciile pe care le avem în portofoliu ne asigurăm că AI-ul este prezent. Soluţiile de colaborare şi lucru sunt extrem de importante pentru dinamica şi mobilitatea angajaţilor.
Sorin Preda, CEO şi fondator, Global Vision
♦ Cultura organizaţională a fost, este şi va rămâne foarte importantă. Acest lucru înseamnă pentru mine un mindset de creştere şi un mindset de a nu renunţa niciodată (never give up). Reinventarea trebuie căutată periodic şi atunci când nu vine un factor extern care să te tragă în direcţia bună, trebuie să mergi singur pe marginea schimbării, chiar dacă acest lucru nu este foarte uşor.
♦ După cinci ani de investiţii în sectorul logistic şi industrial am realizat un exit. Am reuşit să tranzacţionăm o parte a portofoliului, lucru care ne oferă un capital pentru a ne alimenta viziunile de viitor.
♦ Ne concentrăm pe ridicarea unei platforme locale de investiţii şi de dezvoltare. Vrem să reinvestim tot capitalul de care dispunem într-o platformă de investiţii, unde vrem să atragem şi alte surse de finanţare.
Ştefan Radu-Oprea, Ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului
♦ Diplomaţia economică trebuie să fie unul dintre pilonii de bază pentru internaţionalizarea companiilor. Am reuşit să deschidem pentru şase pieţe din zona Golfului pentru produsele agricole, pentru grâu, pentru carne de pasară. Astăzi, dacă mergeţi în Abu Dhabi, veţi găsi Cocorico în galantare. Am deschis reţelele de hipermarketuri şi supermarketuri pentru produsele româneşti, sunt unele exemple care zic eu că se pot transforma în exemple de bună practică. Pepenii de la Brăila ajung în Polonia.
♦ Acestea sunt lucruri pe care statul, prin diplomaţie economică, le face şi trebuie să le facă mai apăsat. Trebuie să fie regulă ca întotdeauna ca atunci când vorbim despre discuţii de la guvern la guvern, mediul economic să fie bine reprezentat şi, zic eu, şi mediul universitar. Trebuie să creăm piaţă şi pentru forţa de muncă calificată, să găsim soluţii pentru formarea profesională a acestora.
Andreea Pipernea, managing partner, APlus Advisory
♦ Dacă vorbim despre businessurile mici şi mijlocii locale există două categorii distincte: pe o parte există antreprenorii care gândesc businessurile într-o filosofie lifestyle, adică un business care întreţine familia. Pe de altă parte, în generaţiile mai noi există o filosofie de business de genul – construiesc o companie care să poată să crească, să poată fi vândută la un moment dat, care să fie de interes şi pentru alţi potenţiali investitori.
♦ Antreprenorii încep să înţeleagă din ce în ce mai bine care sunt capabilităţile lor, cu cine treuie să se asocieze, de la ce punct încolo trebuie să înceapă să ceară sprijin, şi, de asemenea, încep să gândească ei reprezintă doar o etapă în dezvoltarea companiei respective.
♦ Antreprenorii sunt mai deschişi la asociere faţă de anii anteriori. Poveştile reale de succes ajută foarte mult.
Feliciu Paraschiv, director general, Paco Supermarkets
♦ În business, trebuie să mergi mai departe şi ca să poţi să mergi mai departe, esenţial este să inovezi. Trebuie să vezi ce fac competitorii tăi şi să le faci mai bine, cu ajutorul tehnologiei, cu ajutorul lucrurilor pe care le ai la îndemâna trebuie să faci mai bine.
♦ Cine nu ne susţine aş putea să spun că este statul, ne susţin clienţii şi echipa. Ne susţine motivaţia de a nu intra în zona de confort, care este cea mai periculoasă zonă pentru un business. Dacă ai intrat în zona de confort mai bine închizi şi ne motivează oamenii noştri care au familii şi de care trebuie să avem grijă.
♦ Ca antreprenor trebuie să înveţi din toate sursele pe care le ai la dispoziţie, din toate domeniile câte puţin, ca să poţi să ai o imagine de business completă.
Bogdan Cernescu, head of corporate banking, BCR
♦ Nu există un model de business general care să te ducă către succes, există o combinaţie. Atâta timp cât îţi antrenezi organizaţia pe cei doi muşchi - pe inovare şi pe anticipare – într-un mod foarte alert în permanenţă, cred că ai foarte mari şanse nu doar să rămâi în vârf, dar şi să rămâi acolo.
♦ Nu este nimic greşit să imporţi modele de busines, ba chiar este indicat, pentru ca s-ar putea să îţi dai seama la un moment dat că ce te-a adus într-un punct s-ar putea să nu te ducă mai departe.
♦ Atunci când ajungi la bancă, nu mai vorbeşti doar de un credit, vorbeşti de o paletă întreagă de oportunităţi de finanţare, dar şi de consultanţă. Banca devine mai mult decât acel supermarket financiar, devine un consilier financiar care încearcă să adune informaţii şi să le pună la dispoziţie într-un mod simplu.
Simona Constantinescu, director general operaţional, Ana Hotels, şi preşedinte, Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR)
♦ Pentru industria în care funcţionăm, în ultimii trei ani, creşterea a însemnat de fapt recuperarea de după pandemie, recuperare pe toate zonele de business, cote de piaţă, forţă de muncă.
♦ Noi suntem într-o piaţă în care 80% din rezervări se fac prin intermediul telefonului, adică este foarte digitalizată, în timp ce legislaţia nu a ţinut pasul, avem legislaţie din 2001. Avem un mare dificit pe zona de statistici şi raportare. Ceea ce zice INS-ul e diferit faţă de ceea ce zice Ministerul de Interne. Datele de la Ministerul de Interne ne spun că au fost 14,7 milioane de cetăţeni străini care au intrat în ţară, incluzând muncitori, tranzit, militari, în timp ce la Statistică avem 2,1 milioane de străini.
♦ A lucra în domeniul ospitalităţii este într-adevăr un domeniu în care ai nevoie de vocaţie.
Lucian Baltaru, CEO, Sameday Group
♦ Creşterea unui business este foarte scumpă. Implică multă muncă din partea tuturor angajaţilor şi a partenerilor.
♦ Creşterea este scumpă şi din perspectiva banilor pe care trebuie să-i atragem şi să-i investim. Trebuie să existe planuri de business extrem de solide mai ales când vorbim de sume mari.
♦ În 2018, am început să construim o infrastructură nouă de livrare - easybox -, extrem de scumpă, dar care schimbă infrastrutura curieratului tradiţional într-una mult mai sustenabilă, cu productivitate crescută de 7-8 ori.
♦ Conceptul de easybox l-am exportat şi pe alte pieţe. Dezvoltăm exact aceeaşi infrastructură în Bulgaria, Ungaria şi în alte ţări în care vrem să mergem. Practic, legăm această infrastructură ca şi cum nu există graniţă între ţări.
♦ O componentă importantă în strategia noastră de business este să investim în generative AI în următorii 5 ani.
Alin Tapalagă, director general, Porsche Inter Auto Romania
♦ Când ajungi în vârf trebuie să începi să schimbi regulile jocului. În ultimii cinci ani, când vânzările noastre au reuşit să atingă cifre duble, am schimbat strategia de la push la pull. Trebuie să joci cu alte unelte, pe aceeaşi piaţă, şi să înregistrezi rezultate mult mai bune.
♦ Experienţa şi know-how-ul de la companiile mari reprezintă cel mai bun lucru pe care îl putem importa. Antreprenorii locali ar trebui să folosească mai mult acest know-how străin. Alte ţări folosesc acest lucru ca un declanşator de performanţă. În fiecare domeniu ne ajută să ne uităm mai mult la ce fac alţii. Din păcate, antreprenorul roman încă îşi creează compania după chipul şi asemănarea lui.
♦ Implementăm un proiect prin care urmărim ca în doi ani să devenim total paperless, adică toată compania să ruleze complet digital.
Marian Şeitan, CEO, Mediaposte HitMail
♦ În perioada 2020-2021, boomul din logistică ne-a dus la nişte creşteri spectaculoase. Strategia noastră este să creştem în fiecare an cu cel puţin 15%. Totul vine din diversificarea portofoliului, din identificarea nişelor care apar în piaţă. Dacă rămâi prins în anumite segmente este foarte puţin probabil să creşti.
♦ Logistica de e-commerce înregistrează cea mai mare creştere în businessul nostru. Din ce în ce mai multe firme de e-commerce îşi externalizează logistica pentru a se putea concentra pe produse şi marketing. Noi creştem pentru că numărul de servicii externalizate creşte.
♦ Segmentul serviciilor de orice fel, B2B şi B2C, are potenţial mare de creştere în viitor pentru că în acest moment piaţa nu este destul de exploatată, există multe nişe care sunt exploatabile.
Costin Tudor, founder & CEO, Undelucram
♦ Definim creşterea ca fiind despre bani, despre cifra de afaceri, dar din punctul meu de vedere, pe măsură ce un business creşte, acest lucru nu înseamnă că este neapărat o creştere directă cu specialitatea sau gradul de cunoştinţe al angajaţilor. Când vorbim de creştere trebuie să ne uităm la oameni, la calitatea lor, la echipele pe care le avem.
♦ Dacă cineva s-ar fi uitat pe datele din perioada pandemiei, ar fi intuit că va exista un declin al industriei IT, pentru că aceasta este o industrie de outsourcing, nu de plus valoare adăugată.
♦ Sectoarele care merg acum sunt: bankingul, dinamica cea mai mare, retailul, în special cel nonalimentar, zona de servicii BPO, sectorul farma. Datele noastre sunt în special pe zona de white-collar.
♦ În toate platformele noastre folosim date agregate despre utilizator, despre industrii, pentru a le face companiilor o viaţă mai bună. Aproape că putem prognoza cât va sta un angajat la un loc de muncă.
Adrian Florea, executive director, Concelex
♦ Fără adaptare, după ce ai ajuns în vârf, lucrurile sunt mai complicate, una este să faci o achiziţie la 50 mil. euro cifră de afaceri şi alta este să faci la 200 mil. euro. Dacă nu te adaptezi şi asta înseamnă model de business, oameni, tehnologie, inovare, transformare digitală, lucrurile devin complicate, procesele sunt mult mai multe la care trebuie să te uiţi. Când ai ajuns sus, trebuie să te uiţi mai bine la costuri.
♦ Firmele româneşti au început să facă proiecte din ce în ce mai complicate. Cine susţine creşterea? Capitalul uman. Avem în portofoliu proiecte din ce în ce mai complicate mari. Este prima dată când firme româneşti licitează la spitalul regional de la Iaşi, pentru că au maturitatea, competenteţa, knowledgeul şi capacitatea financiară să construiască un astfel de spital.
Liviu Sav, cofondator, platforma Bridge to Information
♦ Majoritatea IMM-urilor funcţionează cu o strategie de micromanagement a fondatorului, aceasta este realitatea economiei româneşti. Au fost IMM-uri care au crescut datorită acestei strategii şi sunt IMM-uri care supravieţuiesc. Nu trebuie să pierdem din vedere că economia românească funcţionează datorită micromanagementului fondatorului.
♦ Vorbim foarte mult din criza de IT. IT-ul a plecat de le locul 15 în 2019 şi a urcat pe locul al 9-lea în 2023. A continuat să crească şi în 2023 faţă de 2022 cu vreo 10 mld. Lei cifră de afaceri. Un lucru care nu susţine, cel puţin pe datele pe 2023, această poziţie de criză în IT.
♦ IT-ul a avut o creştere de 19% a cifrei de afaceri în 2023 faţă de 2022, deci partea de criză în IT poate că va veni, dar până la 2023 nu este confirmată de informaţii.
