Conferinţa ZF/Liberty Galaţi Green Valley – noul pol de investiţii pentru viitor. România are un potenţial enorm pentru a deveni principalul producător de hidrogen din Europa iar Galaţiul s-ar putea afla în centrul acestui program dar este nevoie de un cadru politic stabil pentru încurajarea investiţiilor, de acces mai simplu la finanţare şi de colaborare

♦ Hidrogenul este cheia pentru decarbonizarea industriei iar la GalaÅ£i se poate produce hidrogen verde â™¦ Pentru sectorul siderugic există o schemă de ajutor de stat de 500 de mil. de euro care se va aplica începând cu noua guvernare â™¦ Comisia Europeană are 3 miliarde de euro pentru finanÅ£area proiectelor care prevăd producerea de hidrogen.

Galaţi poate deveni un centru pentru dezvoltarea hidroge­nu­lui, un „Green Valley“ al Europei, dar este nevoie de un cadru politic stabil pentru în­cu­rajarea investiţiilor pentru această tran­ziţie, de acces mai simplu la finanţare şi de colaborare între oficiali ai guvernului, in­vestitori, furnizori şi clienţi. Decarbonizarea reprezintă calea spre crearea unei industrii sustenabile iar hidrogenul este cheia pentru această decarbonizare, au fost concluziile speakerilor de la conferinţa ZF/Li­berty Galaţi Green Valley - noul pol de inves­tiţii pentru viitor, organizată de ZF şi Liberty.

„România are un potenţial enorm de a deveni principalul producător de hidrogen din Europa, iar Galaţiul s-ar putea afla în cen­trul acestui program. Ne dorim să fim par­te inte­gran­tă a viitorului verde al Galaţiu­lui şi al co­mu­nităţii locale, motiv pentru care investim a­tât de mult în decarbonizarea plat­formei noas­tre industriale şi în susţinerea ora­şului (…)“, a spus Ajay Aggarwal, preşe­dintele pentru Eu­ro­pa al LIBERTY Steel Group, în cadrul con­fe­rinţei. Este însă ne­voie un cadru politic stabil pentru a încuraja investiţiile necesare pentru această tranziţie, de acces mai simplu şi rapid la finanţare şi de colaboare între reprezentanţi ai guvernului, investitori, furnizori şi clienţi.

Liberty Galaţi este cel mai mare produ­cător de oţel din România, cu 7.000 de anga­jaţi şi cu impact asupra altor 35.000 de locuri de muncă din întreaga economie, potrivit ofi­cialilor companiei. „Credem că decarboniza­rea reprezintă calea spre crearea unei indus­trii mai suste­nabile (...) Obiectivul nostru este de a avea o amprentă neutră de carbon până în 2030, pentru care am anunţat deja pro­gramul nos­tru ambiţios Greensteel, în valoare de 1 mi­li­ard de euro, care va reduce intensitatea car­bo­nului din producţia de la Galaţi cu peste 80%“, a spus Sandip Biswas, CEO, LIBER­TY Primary Steel & Mining şi chief invest­ment officer al GFG Alliance Group.

El a mai spus că hidrogenul este cheia pentru decarbonizarea industriei iar la Ga­laţi se poate produce hidrogen verde iar prin alimentarea unităţilor siderurgice în mod direct se evită problemele de depozitare şi transport. „Acesta este motivul pentru care ne concentrăm astăzi pe dezvoltarea Gala­ţiului într-un „Green Valley“.

Florin Spătaru, ministrul economiei, a spus că pentru sectorul siderugic există o schemă de ajutor de stat de 500 de milioane de euro care se va aplica începând cu noua gu­vernare. „În jurul acestui concept de hi­dro­gen se crează un adevărat lanţ de valoare care duce la dezvolta­rea zonei, care duce la crearea unor ecosisteme. Cifra de afaceri şi PIB-ul zonei va creşte substanţial. Galaţi -Brăila este un pol aproape de Dunăre, pu­tem să folosim Dunărea ca un canal de transport“, a mai adăugat el.

Dacă astăzi nu luăm măsurile corecte pen­tru a da drumul unor industrii care sunt cheie sau strategice, mâine poate să fie târ­ziu, este de părere Dan Nica, europarlamen­tar. „Comisia Europeană are 3 miliarde de euro pentru fi­nan­ţarea proiectelor care prevăd producerea de hidrogen. Săptămâna trecută a fost adoptat de către Comisia Eu­ropeană actul privind Hy­drogen Bank, un instrument care finanţează proiectele care vizează producţia hidrogenu­lui“, a mai precizat Nica. Mesajul principal este că se se întâmplă la Galaţi poate fi replicat şi în alte puncte din România, potrivit lui.

Conceptul de „hydrogen valley“ repre­zin­tă un ecosistem bine localizat la nivel geo­grafic în care sunt producători de hidrogen, utilizatori de hidrogen şi toată infrastructura care conec­tează zona de producţie, inclusiv partea de e­ner­gie electrică sau din alte surse, potrivit lui Ioan Iordache, director executiv Asociatia pen­tru Energia Hidrogenului din România. Hi­dro­genul verde este produs din surse de ener­gie regenerabilă, prin interme­diul electro­lizei apei, prin care se separă moleculele de apă în oxigen şi hidrogen, „Dacă până acum discutam de o industrie a hidrogenului captivă sectorului chimic, acum vedem că hidrogenul poate fi folosit materie primă în diferite industrii – producerea oţe­lului verde, în industria gazelor, în industria sticlei, în industria electronicelor, la răcirea generatoarelor“.

Este fezabil ca Galaţiul să devină un hub pentru hidrogen, dar sunt provocări cheie iar dezvoltarea energiei regenerabile ar trebui să înflorească în următorii câţiva ani, a spus Matthew Vogel, advisor for Renewable Energy Develoment, SIMEC.

„Cred că este o precondiţie pentru a creşte producţia de hidrogen şi, în multe moduri, dezvoltarea energiei regenerabile este un obiectiv de dezvoltare pe care ţara încă nu a livrat“, a precizat Vogel.

Galaţiul poate deveni una dintre cele mai importante „hydrogen valley“ la nivelul UE, dar, transformarea nu este legată doar de producţia de hidrogen ci şi de producţia de electricitate produsă din surse regene­rabile, de anumite schimbări tehnologice în ceea ce priveşte funcţionarea unor industrii, a precizat europarlamentarul Cristian Buşoi.

Florin Spătaru, ministrul economiei

► Trebuie să acţionăm acum, orice zi întârziere reprezintă o pierdere pentru economia românească, direcţiile strategice de dezvoltare trebuie să se reflecte în economia reală prin sprijinul pe care statul îl acordă.

â–º Ministerul Economiei ÅŸi guvernul au o reponsabilitate faţă de toată industria românească, auto, navală, discutăm despre viitorul ÅŸi stabilitatea pieÅ£ei unice europene, care se bazează pe oÅ£el verde, pe România ca pol industrial ÅŸi furnizor de produse ÅŸi servicii care să susÅ£ină ambiÅ£iile europene. GalaÅ£iul este unul din polii industriali susÅ£inuÅ£i de combinatul siderurgic, care poate să genereze acest factor de multiplicare de patru până în 2040.

â–º Pentru sectorul siderugic avem o schemă de ajutor de stat de 500 mil. euro pe care o vom aplica începând cu noua guvernare. România dar ÅŸi întreaga piaţă europeană are nevoie de acest oÅ£el verde. Industria are nevoie de scheme de ajutor de stat, implicarea statului în a susÅ£ine noile tehnologii, doar prin aceste investiÅ£ii putem ajunge la un grad de competitivitate care să ducă la un nivel de ambiÅ£ie pe care îl vedem la nivelul Comisiei Europene.

â–º Adoptarea strategiei hidrogenului e în formă finală, în dezbatere, într-o lună două vom putea adopta această strategie ÅŸi apoi să o finanţăm, să venim cu instrumente financiare.

â–º Avem resurse pe care va trebui să le exploatăm în beneficiul comunităţii ÅŸi al statului român. Având acest trecut industrial putem să dezvoltăm, avem nevoie de strategii ÅŸi politici publice, anunÅ£am scheme de ajutor de stat pentru industrializare pe bază de licenÅ£e, cumpărarea unor echipamente care pot acoperi deficitul de balanţă comercială, vorbim de scheme de ajutor de stat pentru sectoarele economice critice, de scheme de ajutor pentru industria chimică, pentru industria bateriilor.

â–º ÃŽn jurul acestui concept de hidrogen se crează un adevărat lanÅ£ de valoare care duce la dezvoltarea zonei. GalaÅ£i -Brăila este un pol industrial, aproape de Dunăre, putem să folosim Dunărea ca un canal de transport. Sunt companii care se uită în zona GalaÅ£iului să îşi creeze o bază de producÅ£ie aici.

Sandip Biswas, CEO, Primary Mining, Liberty Steel Group

â–º Aici, în regiunea GalaÅ£i, putem produce hidrogen verde ÅŸi prin alimentarea unităţilor noastre siderurgice în mod direct putem evita problemele de depozitare ÅŸi transport. Acesta este motivul pentru care ne concentrăm astăzi pe dezvoltarea GalaÅ£iului într-un „Green Valley“. Pentru a realiza acest obiectiv cu succes, vom avea nevoie de patru elemente principale. Hidrogenul trebuie dezvoltat la scară industrială ÅŸi avem deja un bun început cu proiectele de dezvoltare proiectate de noi, de oraÅŸ, de port ÅŸi de aeroportul din apropiere. ÃŽn mod ideal, ar trebui să aprovizioneze mai multe sectoare - nu este vorba doar de oÅ£el, ci ÅŸi de transport maritim, ciment, apărare ÅŸi aviaÅ£ie, printre multe altele. Trebuie să dezvolte lanÅ£ul valoric, de la producÅ£ie până la preluare. Aici putem integra totul, de la potenÅ£ial masiv de energie regenerabilă la cererea acumulată de către companiile care activează deja în regiune. GalaÅ£iul este o zonă compactă, conectată ÅŸi are condiÅ£iile favorabile pe care le-am menÅ£ionat.

â–º Avem nevoie de ajutor în ceea ce priveÅŸte implementarea industrială a hidrogenului. Capitalul uman este vital. Cel de-al treilea pilon al Pactului Verde European se referă la dezvoltarea competenÅ£elor umane pentru a realiza tranziÅ£ia. Noi acÅ£ionăm deja prin lansarea Academiei GREENSTEEL ÅŸi a FundaÅ£iei GFG aici, în România, pentru a pregăti angajaÅ£ii din industria siderurgică pentru viitor ÅŸi pentru a atrage tineri talentaÅ£i într-o industrie nouă ÅŸi ecologică. Dar avem nevoie de mai multe astfel de iniÅ£iative pentru a crea masa critică de specialiÅŸti tehnici necesari, pe măsură ce ne îndreptăm spre un viitor al hidrogenului verde, ecologic.

â–º Trebuie să reducem la jumătate nivelul emisiilor în acest deceniu ÅŸi să ajungem la un nivel net zero până în 2050, dacă vrem să limităm fenomenul încălzirii globale. Chiar ÅŸi atunci, va fi o misiune la limită. Dar această tranziÅ£ie reprezintă o provocare unică pentru industria noastră.

â–º AmbiÅ£ia noastră este de a fi neutri din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, nu până în 2050, ci până în 2030.

Ajay Aggarwal, preÅŸedinte, Liberty Steel Europe

â–º România are un potenÅ£ial enorm de a deveni principalul producător de hidrogen din Europa, iar GalaÅ£iul s-ar putea afla în centrul acestui program. Ne dorim să fim parte integrantă a viitorului verde al GalaÅ£iului ÅŸi al comunităţii locale, motiv pentru care investim atât de mult în decarbonizarea platformei noastre industrial ÅŸi în susÅ£inerea oraÅŸului: de la sponsorizarea echipei de fotbal până la sprijinirea lucrărilor de pictură la biserica aflată pe terenul companiei

â–º Avem nevoie de un cadru politic stabil pentru a încuraja industria noastră să facă investiÅ£iile masive necesare pentru tranziÅ£ia ecologică

â–º Avem nevoie de un acces mai rapid ÅŸi mai simplu la finanÅ£are. Există o mare varietate de fonduri pentru care industria românească poate aplica - de la Fondul de modernizare la Fondul de TranziÅ£ie Justă, dar este esenÅ£ial pentru companii, precum LIBERTY GalaÅ£i, să poată accesa efectiv aceste fonduri în mod eficient.

â–º Guvernul, sprijinit de Uniunea Europeană, trebuie să asigure aprovizionarea cu energie verde, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să fie abundentă, sigură ÅŸi la preÅ£uri accesibile ÅŸi să ajute industria să abordeze eficient criza energetică

â–º Am anunÅ£at deja un program ambiÅ£ios GREENSTEEL, în valoare de aproximativ 1 miliard de euro, care va reduce intensitatea carbonului din producÅ£ia de la GalaÅ£i la aproximativ 0,3 tone pe tona de oÅ£el produs. Acest lucru reprezintă în sine o reducere de peste 80%.

â–º Putem avea chiar aici, la GalaÅ£i, toată energia regenerabilă de care avem nevoie pentru a produce hidrogen verde, pentru a produce fierul ÅŸi oÅ£elul verde pe care clienÅ£ii ÅŸi comunităţile noastre le solicită.

Dar nu putem face totul de unii singuri - trebuie să fie un efort comun al guvernului, al investitorilor, al producătorilor şi al clienţilor, care să colaboreze pentru a proteja planeta

Dan Nica, MEP, Parlamentul European

â–º Comisia Europeană are 3 miliarde de euro pentru finanÅ£area proiectelor care prevăd producerea de hidrogen. Săptămâna trecută a fost adoptat de către Comisia Europeană actul privind Hydrogen Bank, un instrument care finanÅ£ează proiectele care vizează producÅ£ia hidrogenului.

â–º Liberty GalaÅ£i deja se pregăteÅŸte o tranziÅ£ie liniară către oÅ£elul verde. Compania a înÅ£eles că nu va mai putea să utilizeze foarte mult timp gaz sau nu în cantităţile de azi. ÃŽn plus, ÅŸtie că ÅŸi zona de energie ar putea să devină problematică, de aceea se pregăteÅŸte pentru tranziÅ£ia ÅŸi direcÅ£ia stabilite de Uniunea Europeană, care înseamnă să produci oÅ£el curat (verde), care înseamnă să elimini utilizarea gazelor de la furnal ÅŸi să le înlocuieÅŸti cu hidrogen, de exemplu.

â–º Consider că cea mai mare unitate de producÅ£ie a oÅ£elului din centrul ÅŸi estul Europei, Liberty GalaÅ£i, se află pe lista de priorităţi a Comisiei Europene, aÅŸa cum sunt toate companiile care activează în industriile numite energointensive. Ceea ce s-a întâmplat în 2022, când 40 de milioane de tone de capacitate în industria oÅ£elului au fost închise, reprezintă un fenomen care nu este ireversibil. Dimpotrivă, se doreÅŸte reversibilitatea acestui fenomen. La fel, ÅŸi pentru industria aluminiului, a cimentului, industria chimică, cea a îngrăşamintelor, cu scheme care să-i sprijine pe toÅ£i cei care au nevoie să producă în condiÅ£ii de consum mare.

â–º Dacă pui banii unde trebuie, apar ÅŸi beneficiile pe termen mediu ÅŸi lung. Noi nu am mai vorbi acum de o industrie IT puternică, dacă nu existau facilităţile implementate în 2000. Ulterior, toÅ£i cei care au venit să investească au considerat lucrul acesta un mare plus. ÃŽn domeniul hidrogenului banii vor fi daÅ£i pentru cei care care produc hidrogen. Finanţări pe 15 ani. Cei care sunt în faţă vor primi cele mai mari fonduri.

â–º România are 16 din cele 31 de materiale catalogate la nivelul Uniunii Europene drept critice ÅŸi strategice.

â–º Dacă astăzi nu luăm măsurile corecte pentru a da drumul unor industrii care sunt cheie sau strategice, mâine poate să fie târziu.

Sorin Chinde, vicepreÅŸedintele Grampet

â–º Strategia pe infrastructura feroviară până în 2025 prevede reabilitarea a 6.000 de km de cale ferată, modernizarea este o poveste care a început în anul 2000 cu programul de cale ferată dar multe proiecte sunt întârziate.

â–º Trebuie reparat tot ce s-a stricat apoi este nevoie de modernizarea principalelor coridoare, ca transportul feroviar să devină atractiv pe mărfuri ÅŸi pasageri.

â–º A treia direcÅ£ie este implementarea de soluÅ£ii moderne, combustibili alternativi, hidrogenul este combustibilul viitorului.

â–º ÃŽn prezent sub 40% din reÅ£eaua feroviară este electrificată în România. De aceea utilizarea hidrogenului este viitorul iar proiectele care prevăd utilizarea hidrogenului trebuie să fie prioritizate.

â–º La o tonă de mărfuri transportate pe fervoiar sunt 5,5 tone transportate în sistemul rutier dar până în 2030 circa 30% din mărfurile din transportul rutier trebuie să fie transferate către feroviar sau naval. Această dublare de trafic este imposibil de făcut acum datorită lipsei de echipamente, a vagoanelor ÅŸi locomotivelor, nu avem forţă de muncă, nu avem o politică de susÅ£inere a producătorilor de material rulant, de încurajarea a utilizării transporturilor combinate.

â–º Meseriile din transportul feroviar nu sunt deloc atractive, deÅŸi la noi un mecanic de locomotivă, care se formează câştigă 2000 de euro net lunar, dar lumea preferă IT-ul. Ar fi nevoie de investiÅ£ii de 40 de miliarde de euro investiÅ£ii în infrastrucrua feroviară.

â–º Va trebui să avem o infrastructură feroviară mai bună, datorită targeturilor de la UE, ele sunt fixate ca Å£inte deci se vor realiza, vom avea o infrastructură feroviară mai bună peste 10 ani, dacă ne propunem vom realiza acest lucru. Astăzi industria nu are soluÅ£ii de utilizare a hidrogenului, participarea noastră la acest proiect e importantă, să vedem cum putem transforma locomotivele care consumă motorină în locomotive care consumă hidrogen, este un proces laborios iar complicată este partea de omologare a acestor soluÅ£ii.

Doru Avramescu, reprezentant Grampet, hydrogen valley Galaţi şi CEO Roserv Green Energy

â–º AÅŸ vrea să vedem în afară de resursa care există în GalaÅ£i, consum local există, produc­ţie există, dar în afara de asta aÅŸ vrea să ne uităm la ceilalÅ£i factori fără de care proiectele de hidrogen verde nu pot merge mai departe, s-a discutat de implicarea autorităţilor, de dorinÅ£a de veni alături a mediului academic, de tot ce poate crea un proiect de succes la finalul lui

â–º Este foarte greu să coagulezi aceste forÅ£e să le aduci în aceeaÅŸi scenă ÅŸi să clădească un proiect.

â–º Doar dacă ne uităm la partea strict economică nu rezolvăm proiectul, toate trebuie puse împreună. ÃŽn România se produce hidrogen de aproape 100 de ani ÅŸi noi avem ÅŸtiinÅ£a asta, diferenÅ£a între hidrogenul gri ÅŸi cel verde este una singură, nu este poluant hidrogenul verde, cei care cred în hidrogenul verde sunt cei care cred în copiii ÅŸi nepoÅ£ii lor

â–º Această tranziÅ£ie de care vorbim toÅ£i va fi o tranziÅ£ie completă ÅŸi complexă, toate la un loc ÅŸi nu doar strict teoretic, trebuie să trecem la practică.

â–º Poate să fie o provocare culturală să pui la masa atâţia oameni să facă parte din proiect, ÅŸocul ar fi putut să fie să nu găsim acest limbaj comun

Ionuţ Pucheanu, primar, Galaţi

â–º Cred că putem vorbi de unul din cele mai importante proiecte: cele trei porturi din GalaÅ£i vor fi transformate într-unul singur pentru o platformă multimodală. Nave de până în 15.000 de tone ar putea ajunge la GalaÅ£i ÅŸi Brăila ÅŸi chiar ne-am putea transforma în poarta de intrare a UE, portul GalaÅ£i ar putea să fie cel mai mare port de containere. Toate studiile arată că din China până la GalaÅ£i putem vorbi de o rută comercială care să nu depăşească 14 zile, ceea ce ar fi un mare câştig din punct de vedere al timpului.

â–º Un container mai mult de 1400 de euro nu ar trebui să coste după terminarea acestor lucrări. Acest port nu este doar pe zona de containere, dar conectivitatea rutieră ar fi un mare avantaj ÅŸi nu în ultimul rând infrastructura feroviară.

â–º Avem două tipuri de cale de rulare, ecartamentul european cel mai îngust ÅŸi cel de sorginte sovietică mai larg, se poate face transbordarea pentru produsele ce intră în România dar ÅŸi odată cu reconstrucÅ£ia Ucrainei acest nod de la GalaÅ£I să fie important. Vorbim de fonduri europene, proiecte semnate, în valoare totală de 100 de milioane de euro.

â–º Studiul de fezabilitate arată că s-ar genera 20.000 de locuri de muncă pe orizontală o dată cu dezvoltarea porturilor din GalaÅ£i.

Adolf Aiello, director general adjunct al EUROFER, asociaţia producătorilor de oţel din Europa

â–º Pe termen scurt industria oÅ£elului a fost afectată de turbulenÅ£ele de pe piaÅ£a energiei, de creÅŸterea preÅ£urilor la energie, ce a afectat fabricile producătoare, dar pe termen lung evoluÅ£ia industriei depinde de cum va arăta piaÅ£a energiei ÅŸi cu ce preÅ£uri ne vom confrunta- sunt elemente importante pentru eficienÅ£a sectorului.

â–º ReconstrucÅ£ia Ucrainei după război va avea un impact semnificativ in industria de oÅ£el. Pe partea de cerere de oÅ£el reconstruc­tia Ucrainei va fi un efort comun pen­tru industria europeană ÅŸi ucraineană, una din ţările care exportau oÅ£el.

â–º Fabricile din zona Europei de Sud Est vor răspunde cererii pentru oÅ£el pe termen lung ÅŸi ajuta la reconstrucÅ£ia Ucrainei după război. Cererea pentru oÅ£el va depinde de evenimentele care vor avea loc pe timp lung.

â–º Acest sector este expus la competiÅ£ia globală, piaÅ£a oÅ£elului este influenÅ£ată de supracapacităţile din China. A doua provocare din industrie este decarbonizarea, acesta este un aspect la care industria ÅŸi-a luat un angajament, este timpul ca toÅ£i stakeholderii să lucreze pentru a implementa aceste strategii.

Matthew Vogel, advisor for renewable energy development, SIMEC

â–º Trebuie să ne asigurăm că investitorii în regenerabile îşi duc investiÅ£iile la capăt.

â–º Este fezabil ca GalaÅ£iul să devină un hub pentru hidrogen, dar sunt provocări cheie ÅŸi cred că dezvoltarea energiei regenerabile trebuie să înflorească în următorii câţiva ani. Cred că este o precondiÅ£ie pentru a creÅŸte producÅ£ia de hidrogen ÅŸi, în multe moduri, dezvoltarea energiei regenerabile este un obiectiv de dezvoltare pe care Å£ara încă nu a livrat.

â–º Cred că pentru ca România să îşi atingă Å£intele 2030 de a ajunge la 34-35% regenerabile în mixul energetic asta înseamnă instalarea a circa 9-10 GW de energie regenerabilă. Åži asta nu include volumele masive care ar putea fi utilizate pentru producÅ£ia de hidrogen.

â–º Polonia a instalat în ultimii doi ani 8,7 GW de energie solară, iar Polonia este Å£ara cu care trebuie să se compare România, nu Bulgaria sau Serbia, ci Polonia. Cred că pentru România cifra este undeva la 400 MW, comparativ cu 8,7 GW.

â–º La preÅ£urile de astăzi ale energiei, proiectele de energie regenerabile sunt bancabile. Ai putea spune chiar că sunt cea mai bancabilă investiÅ£ie din Europa astăzi.

Lara Tassan Zanin, head of group office in Romania, European Investment Bank (EIB)

â–º Vedem o pro­blemă la nivel de calificări ÅŸi aptitudini, am identificat o lipsă clară de forţă de muncă calificată disponibilă, mai ales în industria verde, iar aceasta este una dintre principalele bariere de investiÅ£ii în România. Suntem dedicaÅ£i să fim vocali referitor la acest lucru pentru a deveni una dintre priorităţile guvernului în anii următori.

â–º Referitor la România, suntem în procesul de due dilligence pentru a sprijini tehnologia de furnale electrice în producÅ£ia de oÅ£el verde ÅŸi, deÅŸi există termeni de confidenÅ£ialitate, ne uităm la acest spaÅ£iu atât pentru România, cât ÅŸi pentru Europa Centrală ÅŸi de Est.

â–º Ce face BEI pe oÅ£el verde, într-adevăr rămânem dedicaÅ£i să sprijinim tranziÅ£ia verde, inclusiv în acest sector important pentru Europa, iar la finalul anului 2022 am acordat un credit de 750 de milioane de euro pentru producătorul de oÅ£el H2, care produce cu ajutorul hidrogenului verde. Proiectul va ajunge până în 2025 să producă 2,5 milioane de tone de oÅ£el verde pe an, urmând să dubleze capacitatea până în 2030.

Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, country manager, OX2

â–º ÃŽn România am intrat în urmă cu aproape doi ani, suntem deocamdată pe eolian, iar în portofoliu avem patru proiecte, aproa­pe 600 MW. Unul este într-o fază mai avansată, chiar unul din judeÅ£ul GalaÅ£i, celelalte vin din spate, undeva anul viitor vor atinge această etapă în care să ajungă la ready-to-built ÅŸi la momentul în care să se poată începe construcÅ£ia.

â–º Deci cumva portofoliul geografic este împărÅ£it jumătate în ConstanÅ£a ÅŸi jumătate în GalaÅ£i-Brăila, cumva reflectând potenÅ£ialul celor două regiuni.

â–º GalaÅ£i-Brăila este o regiune foarte bună de vânt, o regiune cu infrastructură bună, relativ aproape de ConstanÅ£a, deci transportul turbinelor va fi unul mai facil decât dacă ne gândim la BotoÅŸani sau alte zone mai îndepărtate ale ţării. Clar sunt multe elemente care se încheagă ÅŸi vedem o colaborare foarte bună cu autorităţile

â–º Este din ce în ce mai greu să găsim proiecte care vin cu costuri de conectare reduse sau care să nu aibă costuri de întărire de reÅ£ea sau limitări ale puterii pe care o poÅ£i evacua în sistem. Åži aceste limitări vin din acel motiv pe care îl ÅŸtie cam toată lumea, faptul că reÅ£eaua va putea acomoda un număr limitat de capacităţi de energie regenerabile.

Frank Hajdinjak, vicepreşedinte Centrul Român de Energie

â–º Cum văd situaÅ£ia actuală? Cred că România este unul dintre campionii regionali când vine vorba despre energie regenerabilă, avem 4.500 MW instalaÅ£i, chiar ÅŸi fără prosumatori, care joacă deja un rol important, ÅŸi vom atinge Å£intele 2030 chiar mai devreme. Din acest punct de vedere sutem într-o formă foarte bună.

â–º Dacă te uiÅ£i la dezvoltările din sectorul prosumatorilor, importanÅ£a lui va creÅŸte, suntem la 500 MW capacitate instalată ÅŸi până la finalul anului ajungem la 1 GW.

â–º CondiÅ£iile sunt foarte bune pentru regiunea GalaÅ£i în ceae ce priveÅŸte energia regenerabilă, posibilităţile pentru eolian ÅŸi solar, deci suntem foarte aproape de ConstanÅ£a, unde avem în continuare unul dintre cele mai mari parcuri eoliene onshore din Europa, 600 MW la Fântânele, deci din acest punct de vedere cred că suntem într-o poziÅ£ie foarte bună.

â–º Dacă te uiÅ£i la proiectele LIBERTY GalaÅ£i privind decarbonizarea până în 2030 – ÅŸi doar LIBERTY are consumul unui mic oraÅŸ – cred că va fi un factor important pentru regiune ÅŸi va avea un impact asupra regiunii, asupra forÅ£ei de muncă, deci cred că este o etapă foarte bună pentru România ÅŸi în special pentru GalaÅ£i.

Cristian BuÅŸoi, MEP, Parlamentul European

â–º GalaÅ£iul poate deveni una dintre cele mai importante hydrogen valleys la ni­velul UE. Sigur, trasformarea nu este legată doar de producÅ£ia de hidrogen. Vorbim ÅŸi de producÅ£ia de electricitate produsă din surse regenerabile, de anumite schimbări tehnologice în ceea ce priveÅŸte funcÅ£ionarea unor industrii, inclusiv din zona GalaÅ£i. ÃŽn mod special, pentru hidrogen, aceasta este zona care ar trebui să fie cea mai importantă în ceea ce priveÅŸte producÅ£ia de hidrogen.

â–º Tot ceea ce se va produce va putea fi consumat aici, ÅŸi va putea genera o valoarea adăugată importantă în această zonă.

â–º La nivel european, după 2020, când s-a publicat strategia privind hidrogenul, a urmat partea legislativă, iar acum o să urmeze legislaÅ£ia privind infrastructura de hidrogen.

â–º 44 de proiecte aprobate în 2022 de CE au legătură cu hidrogenul. La nivel european ÅŸi naÅ£ional, pasul următor este de a investi ÅŸi de a găsi soluÅ£iile cele mai bune pentru stocare ÅŸi transport. Evident că trebuie să ne concentrăm cu producÅ£ia acolo unde este consumul cel mai mare, dar la un moment dat multe dintre mijloacele de transport de orice natură vor avea nevoie de acest hidrogen. România trebuie să înÅ£eleagă aceste direcÅ£ii ÅŸi să folosească din plin oportunităţile de finanÅ£are. ÃŽn afară de proiectele pe care le putem depune la UE avem oportunităţi prin PNRR ÅŸi marea oportunitate a Fondului de Modernizare, peste 10 miliarde de euro, bani proveniÅ£i din schema de certificate de emisii de CO2 vor fi la dispoziÅ£ia României pentru modernizarea sistemului energetic ÅŸi pentru a putea atinge obiectivele 2030 ÅŸi 2050.

Cătălin Stancu, associated senior, Horvath TBD

â–º Ne aflăm într-un moment în care foarte multe tehnologii ÅŸi multe industrii sunt în fază de testare, inclusiv din punctul de vedere al stabilităţii tehnologiilor. Din această cauză, în momentul de faţă, putem să lucrăm cu scenarii, dar foarte probabil că mai avem nevoie de timp, 2-3 ani, pentru ca lucrurile să devină stabile, mai ales din perspectiva fezabilităţii economice.

â–º GalaÅ£i are o ÅŸansă foarte bună să fie cel puÅ£in într-un Top 3 al dezvoltatorilor din România, pentru că are potenÅ£ialul cel mai mare de cerere de hidrogen curat din România la nivel de monoindustrie.

â–º Dacă vorbim de hidrogen, este foarte important să pleci cu zone care au concentrată o cerere mare, Aceasta este cheia pornirii proiectelor de hidrogen.

â–º Al doilea lucru, GalaÅ£i este una dintre zonele cu cel mai bun potenÅ£ial de renewable energy. De curând a apărut în zonă un proiect de 1 GW pe vânt. Zona are potenÅ£ial foarte bun ÅŸi pe solar ÅŸi pe vânt, o combinaÅ£ie rar întâlnită, lucru care îi dă o poziÅ£ie unică în logica de dezvoltare a proiectului Hydrogen Valley.

â–º Este nevoie să se încerce să se rezvolve problema costurilor pe lanÅ£urile logistice, care sunt considerabile în cazul hidrogenului, mai ales dacă vorbim de distanÅ£e medii ÅŸi lungi, iar lucru acesta face ca un proiect de genul acesta, unde există cerere ÅŸi ofertă locală, să rezolve problema elimiării costurilor din lanÅ£urile de valoare. Åži din această perspectivă, hidrogenul ar trebuie să fie pe o listă de priorităţi, nu numai locală. Proiectul ar trebui să reprezinte centrul de greutate care să starteze o întreagă industrie de tehnologii pentru zonele de hidrogen.

Ioan Iordache, director executiv Asociaţia pentru Energia Hidrogenului din România

â–º Conceptul de hydrogen valley reprezintă un ecosistem bine localizat la nivel geografic în care sunt producători de hidrogen, utilizatori de hidrogen ÅŸi toată infrastructura care conectează zona de producÅ£ie, inclusiv partea de energie electrică sau din alte surse. Dacă vrem ca astfel de proiecte să aibă succes trebuie să înÅ£elegem că la nivelul regiunii trebuie să existe utilizatori multiplii. Nu putem face un asemenea proiect dacă nu definim bine cel puÅ£in doi utilizatori de hidrogen.

â–º Dacă până acum discutam de o industrie a hidrogenului captivă sectorului chimic, acum vedem că hidrogenul poate fi folosit materie primă în diferite industrii – producerea oÅ£elului verde, în industria gazelor, în industria sticlei, în industria electronicelor, la răcirea generatoarelor.

â–º Cea mai proastă afacere cu o materie primă este să o faci combustibil, iar cea mai bună este să îi dai valoare adăugată.

â–º Proiectul de la GalaÅ£i reprezintă un tren pe care dacă îl ratăm pierdem foarte mult. Este o propunere curajoasă, ambiÅ£ioasă, dar trebuie să înÅ£elegem că acum trebuie să fie puse niÅŸte instrumente pe masă, finanţări. Trebuie să ne miÅŸcăm. Toate instituÅ£iile implicate în proiect trebuie să dea startul. Ar fi bine ca la finalul verii deja să discutăm despre primele lucruri tehnice făcute ÅŸi implementate. Proiectul se va întinde pe mai mulÅ£i ani. Ca să schimbi o întreagă industrie de pe cocs pe hidrogen, de pe energie cu carbon pe una low carbon. Lucrurile se fac cu paÅŸi mărunÅ£i, dar cu mult curaj.

Liana Constantin, CFO, Damen România

â–º Ne uităm cu o reală atenÅ£ie la tot ce înseamnă zona de energie regenerabilă ÅŸi cum să o încorporăm în produsul nostru. Ne uităm cum să realizăm nave care pot fi alimentate cu combustibili alternativi ÅŸi cum să integrăm energia regenerabilă în business.

â–º La GalaÅ£i vrem să punem panouri solare, la Mangalia, al doilea nostru ÅŸantier, vrem să punem două eoliene ÅŸi panouri solare pentru a schimba structura costurilor pe care le avem.

â–º Cea mai mare provocare pe care o avem este legată de creÅŸterea necontrolată a preÅ£ului la energie, zonă în care trebuie să facem ceva constructiv pe termen mediu ÅŸi lung.

â–º Pentru noi, decarbonizare pe parte de industrie navală înseamnă încorporarea a tot ce înseamnă elementele de renewable energy în activitatea curentă. Damen are peste 30 de ÅŸantiere ÅŸi are foarte multe proiecte de acest gen.

â–º Oferim produse care sunt mai prietenoase cu mediul, ÅŸi aici o să aduc în discuÅ£ie proiectul pe care îl facem alături de un colaborator internaÅ£ional, care produce hidrogen în larg, ÅŸi unde Damen participă cu proiectarea de nave care vor consuma hidrogen ÅŸi care vor fi alimentate direct în larg.

â–º Decarbonizarea este o necesitate pe orice fel de industrie, nu doar cea navală. Cred că aceasta este direcÅ£ia în care trebuie să ne îndreptăm, să mergem pe o zonă de independenţă energetică ÅŸi autonomie astfel încât să putem merge pe noile trenduri.

â–º Pe zona de industrie navală, susÅ£inem necesitatea de a avea un model financiar viabil. La fel ca ÅŸi în industria siderurgică, a avea un preÅ£ competitiv este condiÅ£ia primordială.

Mirela Bibicu, regional manager south-east, EximBank

â–º Avem un memorandum semnat cu Liberty GalaÅ£i. Finanţăm atât proiecte ale Liberty, cât ÅŸi companii care lucrează cu Liberty ÅŸi amonte ÅŸi aval. ÃŽncercăm să susÅ£inem procesul atât la nivelul de furnizare de materie primă cât ÅŸi pe zona de export.

â–º Este o provocare pentru noi mai ales în contextul evenimentelor din Ucraina ÅŸi felul în care acestea au avut impact asupra companiilor. CreÅŸterea de dobândă, majorarea preÅ£urilor la energie ÅŸi limitarea accesului la materii prime ieftine, care acum se aduc din zone mult mai îndepărtate.

â–º Există ÅŸi metode de susÅ£inere pe care le derulăm prin bancă. Sunt garanÅ£iile pe care le oferim companiilor care au fost afectate de situaÅ£ia din Ucraina. Sunt garanÅ£iile de stat, care vin să sprijine businessul în ideea în care există costuri subvenÅ£ionate de către stat.

â–º ÃŽn general clienÅ£ii sunt foarte atenÅ£i la costuri. Este evident că proiectul finanÅ£at trebuie să aibă valoarea adăugată în aÅŸa fel încât să acopere dobânda, dar la un moment dat dobânda devine nesemnificativă faţă de momentul ratării unei oportunităţi. Sunt businessuri care dacă nu implementează un anumit proiect la un moment dat, ratează o ÅŸansă de dezvoltare.

Sebastian Enache, head of M&A, Monsson România

â–º ÃŽncepând cu 2023, cel puÅ£in 200 MW care vor fi construiÅ£i anual în România vor fi dezvoltaÅ£i de Monsson. Probabil că începând cu 2024 chiar ÅŸi 500 MW pe an. Suntem implicaÅ£i destul de puternic în zona bateriilor ÅŸi susÅ£inem ideea că, cu cât mai multe surse regenerabile intră în sistem, cu atât mai mult ne trebuie un sistem mai flexibil – cu baterii, hidrogen ÅŸi cu o folosire mai inteligentă a sistemului energetic naÅ£ional atît pentru consum intern cât ÅŸi pentru cel extern.

â–º ÃŽn GalaÅ£i avem câteva proiecte, nu mai mari de 50 MW, pentru că este o zonă destul de încărcată cu foste proiecte care au fost revitalizate din valul I.

â–º GalaÅ£i este o rută în drumul proiectelor către noi atât pe partea de infrastructură, cât ÅŸi în zona de logistică. Ne concentrăm pe zona de hidrogen. Aici există mari consumatori care au nevoie atât de surse regenerabile cât ÅŸi de hidrogen, ÅŸi încercăm să promovăm o legislaÅ£ie pe hidrogen. DeÅŸi în momentul de faţă zona de regenabile este foarte discutată aÅŸ vrea să spun că regenerabilele funcÅ£ionează foarte bine cu hidrogen ÅŸi cu zona de stocare.

â–º LegislaÅ£ia pe hidrogen are încă mari lacune. Majoritatea investitorilor suntem blocaÅ£i pentru că nu ÅŸtim cum să introducem hidrogen în reÅ£ea, ce mix este necesar, ÅŸi cum vor autorităţile să abordeze această situaÅ£ie. Trebuie să deblocăm partea de legislaÅ£ie pentru ca investitorii ÅŸi cei care doresc să intre în zona de stocare ÅŸi de hidrogen să poată avea o perspectivă. Deja proiectele eoloiene ÅŸi fotovoltaice sunt dezvoltate. Din perspectiva mea, tot ce se va construi până în 2030 a ajuns într-un stadiu foarte avansat ÅŸi este momentul să le ajutăm cu partea legislativă vizavi de stocarea de hidrogen pentru a le putea optimiza ÅŸi creÅŸte rata de regenerabile din Å£ară.

Costel Fotea, preşedinte, Consiliul Judeţean Galaţi

â–º Din 7 februarie, Consiliul JudeÅ£ean a început împreună cu mai mulÅ£i parteneri, Liberty GalaÅ£i, GFR, primăria, APDM ÅŸi Universitatea Dunărea de Jos, acest proiect - hydrogen valley - un proiect de viitor. ÃŽn afară de aceÅŸti parteneri, proiectul mai are parteneri din încă nouă ţări, dintre care ÅŸapte sunt din UE, alături de Republica Moldova ÅŸi Ucraina. Printre ţările din UE se numără Germania, Olanda, cu experienţă în acest domeniu. Este un început pentru noi, un proiect de 35 MW, ceea ce înseamnă între 4.000-4.500 tone de hidrogen produs anual.

â–º Cel mai dificil lucru în acest proiect este că nu avem încă o cultură a asocierii. Ca să aduni la masă atâţia factori decidenÅ£i, atâtea companii ÅŸi instituÅ£ii, totul se face cu un mare efort. Sunt două luni ÅŸi deja acest proiect deja s-a conturat. Consiliul JudeÅ£ean este integratorul acestui proiect.

â–º Un alt proiect important pentru judeÅ£ul GalaÅ£i se referă la tranziÅ£ia justă către economia verde. Prin intemediul acestuia IMM-urile vor putea să acceseze finanţări pentru a înfiinÅ£a parcuri de panouri fotovoltaice.

â–º Nu putem să ne dezvoltăm fără infrastructură, iar acum, la GalaÅ£i, cred că avem unul dintre cele mai solide proiecte de infrastructură ÅŸi o strategie de dezvoltare a acestei regiuni- GalaÅ£i-Brăila. Toate proiectele de infrastructură pe care le avem în acest moment sunt de peste 3 miliarde de euro. Unele vor avea finanÅ£are ÅŸi din fonduri europene, unele sunt în stadiu de licitaÅ£ie, altele sunt depuse pentru a obÅ£ine finanÅ£are.

â–º ÃŽmpreună cu Brăila am făcut un parteneriat care prevede construirea unui aeroport la GalaÅ£i pentru transport mărfuri ÅŸi persoane. InvestiÅ£ia trece de 400 milioane de euro. Este gândit să fie aeroport tip cargo, cu o pistă de peste 4.000 metri lungime.