♦ România trebuie să schimbe rapid strategia de irigaţii şi să înmagazineze apa în lacuri speciale pe care ulterior să o folosească, nu să pompeze scump apă din Dunăre, iar culturile trebuie adaptate la modificările climatice, consideră fermierii care au participat la Conferinţa ZF România Irigabilă.
România nu irigă mai mult de 500.000-600.000 de hectare spun fermierii, deşi are 5,4 milioane de hectare cultivate cu cereale, din care 2,6 milioane cu porumb - cea mai afectată cultură de secetă în acest an - şi iriga mai puţin de 10% din suprafaţa totală cultivată din cauza lipsei apei sau a echipamentelor de pompare şi transport a apei, explică fermierii care au participat la Conferinţa ZF România Irigabilă realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania.
„România are peste 9 milioane de hectare teren arabil, dar nu poate iriga mai mult de 2 milioane de hectare, pentru că nu-i ajunge apa. Visăm să irigăm 3 milioane de hectare în sezon, dar dacă fiecare fermier foloseşte minimum 200 ml pe metru pătrat, nu ne ajunge debitul. N-au fost irigate niciodată 3 milioane de hectare, 2 milioane de hectare sunt fezabile la debitele din România astăzi, râurile devin pârâuri şi dacă nu facem lacuri de acumulare nu putem iriga. Să avem un sistem de irigaţii foarte bine pus la punct este foarte complicat. Dacă vrem să irigăm 2 milioane de hectare cu 6 ml pe zi, o să ne speriem ce costuri avem“, a spus Nicuşor Şerban, preşedintele Consiliului de Administraţie al Grup Şerban Holding, companie care exploatează peste 13.000 de hectare în judeţele Bacău şi Vaslui. El a fost prezent la conferinţa ZF/BT România irigabilă, care a avut loc marţi, 6 septembrie, la Alma Health & Spa Retreat, din Brăila, şi care a adunat 100 de fermieri la eveniment. Ziarul Financiar şi Banca Transilvania îşi propun să organizeze o serie de conferinţe în zonele agricole puternice, la nivel regional, la care să pună pe masa discuţiilor subiectele la zi din agrobusiness. Oraşul Brăila a fost ales primul pentru deschiderea acestui proiect. Nicuşor Şerban explică faptul că dincolo de problema apei, şi fermierii trebuie să adapteze culturile la noile condiţii climatice şi să opteze pentru unele rezistente la secetă.
