Consiliul Concurenţei atrage atenţia că există o confuzie la nivelul consumatorilor români între medicamente eliberate fără prescripţie medicală (OTC - Over The Counter) şi suplimente alimentare, deşi cele două categorii de produse se diferenţiază în primul rând din punct de vedere al scopului pentru care sunt utilizate.
Astfel, consumatorii aleg medicamentele OTC şi suplimentele alimentare în funcţie de beneficiile prezentate, utilizarea personală anterioară, sfaturi de la profesionişti din domeniul sănătăţii (de ex. farmacişti).
Dar, în ceea ce priveşte suplimentele alimentare, cumpărătorii sunt influenţaţi şi de experienţa împărtăşită de alţi consumatori pe site-urile de comercializare a acestor produse. Consiliul Concurenţei subliniază că unele dintre aceste comentarii nu sunt corecte şi pot induce în eroare, iar faptul că nu există o monitorizare şi nicio moderare a conţinutului (comentariilor) pe site-urile de comercializare adânceşte confuzia privind OTC şi suplimente alimentare.
În acest scop, autoritatea de concurenţă consideră ca necesară introducerea unor reglementări care să elimine situaţiile în care suplimentele alimentare sunt considerate medicamente, cum ar fi responsabilizarea comerciantului online în privinţa conformităţii acestui conţinut cu cerinţele legale şi afişarea comentariilor numai după evaluarea acestora de către un moderator sau să nu existe posibilitatea de a publica mărturii personale pe site-ul comerciantului online, dacă acesta nu are resursele necesare supravegherii şi controlului acestui conţinut.
De asemenea, autoritatea de concurenţă mai recomandă definirea unor elemente de diferenţiere vizuală (de exemplu simboluri sau pictograme) specifice suplimentelor alimentare.
Practic, medicamentul reprezintă orice substanţă sau combinaţie de substanţe ce are proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor.
Suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli. Suplimentele alimentare reprezintă surse concentrate de vitamine, minerale sau alte substanţe cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau în combinaţie.
Studiul autorităţii de concurenţă a arătat că, în România, vânzările de medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi de suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, ceea ce arată interesul consumatorului român pentru prevenirea şi tratarea afecţiunilor comune (dureri de cap, răceală, tuse, dureri musculare, afecţiuni digestive etc.), precum şi interesul crescut de a-şi completa regimul alimentar în funcţie de nevoile nutriţionale ale fiecăruia.
Cu toate acestea, administrarea suplimentelor alimentare în exces sau în lipsa unei informări corecte în prealabil poate fi dăunătoare sănătăţii.
Reglementările privind producţia şi comercializarea medicamentelor OTC şi a suplimentelor alimentare sunt mai flexibile şi mai permisive comparativ cu prevederile legale aplicabile medicamentelor eliberate în baza unei prescripţii medicale.
Principalele diferenţe sunt reprezentate de libertatea operatorilor de a-şi stabili preţurile de comercializare, posibilitatea promovării produselor către publicul larg, canalele prin intermediul cărora se pot comercializa aceste produse şi procedurile privind punerea pe piaţă.
În România, medicamentele fără prescripţie medicală se vând în farmacii şi drogherii, fizic sau online. În clasamentul celor mai bine vândute 25 de medicamente OTC se regăsesc analgezice (Nurofen, Antinevralgic, Voltaren, Paracetamol), medicamente de răceală, gripă, tuse (Parasinus, Coldrex, Fervex, Theraflu, Panadol, Nurofen Răceală şi Gripă, Olynth, Oscillococcinum, ACC, Tantum Verde, Strepsils Intensiv), medicamente pentru afecţiuni digestive (Colebil, No Spa, Triferment, Dicarbocalm), hepatoprotectoare (Essentiale), medicamente pentru afecţiuni ale inimii (Aspenter, Aspacardin), medicamente pentru anxietate şi oboseală (Magne B6) şi medicamente pentru tratamentul rănilor (Betadine, Baneocin).
Consiliul Concurenţei spune că în ceea ce priveşte comerţul electronic cu medicamente OTC, legislaţia este ambiguă şi nu menţionează clar dacă comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere.
Prin urmare, în scopul asigurării unei interpretări corecte şi unitare a cadrului normativ în materie, Consiliul Concurenţei recomandă introducerea unor clarificări care să permită farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor atât prin propria pagina de internet, cât şi prin intermediul platformelor.
Suplimentele alimentare pot fi cumpărate din farmacii şi drogherii, dar şi din hypermarketuri, supermarketuri, magazine naturiste/plafar, benzinării, magazine online.
Potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, pe piaţa locală sunt prezenţi circa 650 de operatori (producători, importatori, distribuitori) implicaţi în comercializarea suplimentelor alimentare.
Totodată, există producători care au pus pe piaţă peste 100 de produse, ceea ce reliefează capacitatea de diversificare a ofertei, precum şi multitudinea de combinaţii posibile în cadrul formulelor de produs.
În clasamentul suplimentelor alimentare, cele mai bine vândute 25 astfel de produse sunt utilizate pentru susţinerea sănătăţii tractului digestiv şi a metabolismului (Linex, Eubiotic, Protectis, Supradyn Energy, Vitamax, Hepatoprotect, Fortifikat, Elevit, Cebrium, Liv 52, Sennalax, Centrum, Redoxon, Silimarina, Neurovert, Carbocit şi marca privată Naturalis HepatoSuport). Clasamentul este completat de suplimentele alimentare utilizate pentru susţinerea sănătăţii sistemului genito-urinar (Idelyn Urinal şi Uractiv), pentru susţinerea sănătăţii osteo-articulară şi musculară (Proenzi Atrostop şi Supramax Articulaţii), pentru susţinerea sănătăţii sistemului nervos (Alanerv) şi pentru susţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular (Korill, Devaricid şi Tarosin).
Vedeţi aici detalii despre studiul COnsiliului Concurenţei.
