Companii

Consiliul Fiscal: Consolidarea bugetară prin creşterea veniturilor reprezintă o problemă de securitate economică -grup

Consiliul Fiscal: Consolidarea bugetară prin creşterea...

Autor: Dorin Oancea

16.05.2022, 07:52 87

Datele sunt din analiza realizată de un grup de lucru care a întreprins o cercetare privind regimul fiscal intern pornind de la marile urgenţe ale politicii economice în vremuri atât de vitrege, cu suprapunere de crize pe plan internaţional şi un război în Ucraina. Grupul este constituit din specialişti ai Consiliului Fiscal din România.

Analiza, ce a fost realizată în perioada februarie-aprilie 2022, exprimă un numitor comun privind abordarea consolidării bugetare şi de regândire a regimului fiscal în condiţiile de acum şi în perspectivă, chiar dacă membrii Grupului nu împărtăşesc aceleaşi opinii în diverse probleme, sau aceeaşi paradigmă economică. Membrii Grupului au contribuit la această analiză cu titlu individual, fără a implica instituţiile la care sunt afiliaţi.

La începutul anului 2022, România avea de realizat o ajustare fiscală (o reducere a deficitului bugetar) de aproximativ 4 procente din PIB - de la cca 7,2% din PIB deficit ESA în 2021 la cca 3% din PIB în 2024. La aceasta se adaugă efectele războiului din Ucraina, care implică, printre altele, cheltuieli bugetare sporite cu apărarea, cu asigurarea securităţii energetice şi alimentare, cu protejarea gospodăriilor vulnerabile în raport cu creşterea preţurilor la energie, cu primirea şi găzduirea refugiaţilor ucraineni etc.

Cu 26% din PIB venituri fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări) colectate în anii ultimi, România se situează cu mult în spatele statelor aflate la un nivel similar de dezvoltare, Polonia (cca. 36% din PIB) sau Ungaria (cca. 36,3% din PIB) şi chiar în urma unui stat cu un nivel mai slab de dezvoltare, Bulgaria (30,6% din PIB). Cauzele acestei rămâneri în urmă sunt bine cunoscute: un grad scăzut de colectare a impozitelor şi taxelor datorate; o multitudine de exceptări şi scutiri care diminuează baza impozabilă; anumite rate de impozitare foarte scăzute în comparaţie cu ale statelor din Europa Centrală şi de Est.

Corecţia macroeconomică/bugetară de care are nevoie România este de văzut şi prin prisma deficitelor gemene – existenţa unor deficite externe (de cont curent) în creştere în ultimii ani. Corecţia bugetară este necesară şi pentru că politica monetară nu poate menţine singură stabilitatea leului, mai ales întrucât deficitele externe au cauze preponderent fiscale şi de natura (lipsei) reformelor structurale.

În contextul dat, ajustarea bugetară nu poate fi decât graduală, dar ea trebuie să aibă loc, să fie concretizată prin măsuri credibile, care să aibă un gir politic solid şi sprijinul unor largi cercuri economice şi sociale – inclusiv al mediului de afaceri. Este absolut necesar ca factorii de decizie din mediul politic şi administrativ să nu mai promoveze reduceri de impozite şi taxe, ca şi creşterea unor cheltuieli permanente pe seama unor venituri temporare.

Reforma fiscalităţii ar trebui să înceapă prin corectarea numeroaselor privilegii şi inechităţi în taxare, astfel încât impozitarea să fie echitabilă, uniformă şi proporţională, indiferent de natura activităţii şi de forma de organizare a acesteia. Alternativa nedorită ar consta în creşteri ad-hoc de impozite şi taxe, reduceri drastice de cheltuieli necesare, impuse de constrângerile de finanţare a deficitelor gemene. Această alternativă ar avea caracter puternic prociclic, cu efecte nefaste asupra redresării şi creşterii economice.

Autorii analizei nu contestă necesitatea unor politici sectoriale şi a unor intervenţii punctuale ale statului în economie. De altfel, contextul internaţional face inevitabile astfel de politici în domenii precum industria energetică, sectorul agro-industrial, sectorul apărării, în plus faţă de provocările generate de modificările climatice, pandemie, gestionarea problemei refugiaţilor ucraineni etc. Alături de acestea, pe un termen mediu şi lung, trebuie avută în vedere dezvoltarea industriilor ce aduc valoare adăugată ridicată.

Intervenţiile statului în economie ar trebui să respecte o serie de principii, care în ultimii ani au fost ignorate: cheltuielile publice trebuie stabilite pe baze foarte stricte, astfel încât să se evite risipa banului public; cota unică de impozitare se bazează pe principiul impozitării proporţionale a muncii (în fapt, prin numeroase derogări de la acest tip de impozitare, unii contribuabili ajung să fie impozitaţi regresiv, în timp ce alţi contribuabili sunt impozitaţi proporţional, ceea ce erodează spiritul de echitate şi solidaritatea din societate); firmele nu ar trebui să beneficieze de privilegii fiscale, unele chiar multiple; politicile de ajutorare ale unor sectoare ar trebui să vizeze creşterea capacităţii investiţionale şi productive a acestora şi nu doar păstrarea unui anumit nivel al puterii de cumpărare sau al consumului; nu se pot finanţa cheltuieli permanente cu venituri de natură temporară, fie ele granturi din partea Comisiei Europene.

Regândirea regimului fiscal trebuie să aibă în vedere aspecte principiale ce privesc transparenţa, echitatea, repartizarea corectă a poverii ajustărilor la diverse şocuri adverse, solidaritatea, încurajarea participării pe piaţa muncii, încurajarea conformării la plată şi a onorării obligaţiilor, descurajarea evaziunii fiscale şi a arbitrajului fiscal etc.

Frontul de acţiune urgentă priveşte reducerea semnificativă a evaziunii fiscale şi eliminarea de excepţii şi scutiri, implicit o ameliorare majoră a colectării taxelor şi impozitelor în următorii ani. O asemenea acţiune ţine cont de actualul context, marcat de încetinirea creşterii economice, criza energetică, războiul din Ucraina etc., context ce nu permite majorarea de cote de impunere pentru contribuabilii care nu beneficiază de scutiri. În funcţie de circumstanţe, pot fi examinate şi măsuri suplimentare de echilibrare a bugetului public, respectiv o creştere a unor impozite, precum cele de mediu sau pe proprietate, aflate la un nivel scăzut faţă de standardele europene.

Alternativa la a nu creşte veniturile fiscale în mod semnificativ pentru a diminua deficitul bugetar este reducerea drastică de cheltuieli (cu câteva procente din PIB), ceea ce este o ecuaţie pe care membrii Grupului o consideră imposibil de rezolvat. Aceasta nu înseamnă că eficientizarea cheltuielilor publice nu este necesară şi posibilă.

Consolidarea bugetară prin creşterea veniturilor fiscale reprezintă o problemă de securitate economică naţională şi de solidaritate naţională, mai ales dacă avem în vedere provocările enorme pentru economie, societate – tranziţia energetică, efecte ale schimbărilor climatice, demografia (mai ales emigraţia – exodul de capital uman), nevoia de a creşte cheltuielile de apărare (care echivalează cu erodarea „dividendului păcii” obţinut după căderea Zidului Berlinului), de a mări investiţii în sănătate şi educaţie, arată comunicatul grupului de lucru.

Dacă recomandările din studiu ar fi implementate, atunci s-ar putea creşte veniturile fiscale (incluzând contribuţiile de asigurări) cu circa 3,7 – 4,7 procente din PIB pe orizontul de timp asumat pentru corecţia dezechilibrului bugetar. Din această creştere, aproximativ jumătate ar proveni din eliminarea scutirilor şi tratamentelor discriminatorii (îndeosebi la impozitul pe profit, la impozitul pe venit şi la contribuţii de asigurări), circa o treime – din îmbunătăţirea colectării (îndeosebi la TVA), inclusiv prin digitalizarea ANAF, şi aproximativ o şesime – din creşterea unor rate de impozitare (mai ales la impozitele de mediu şi cele pe proprietăţi). O asemenea creştere ar permite corecţia bugetară necesară ieşirii din Procedura de Deficit Excesiv şi, mai ales, ameliorarea bonităţii financiare a României, sustenabilitatea datoriei publice. În perspectivă, ar trebui ca veniturile fiscale ale României să se apropie de cele ale Cehiei, Poloniei, Ungariei, ca pondere în PIB, pentru a face faţă la provocări ce derivă din multiple şocuri adverse (schimbări climatice, tranziţia energetică, noul război rece în Europa).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO