• Leu / EUR4.9472
  • Leu / GBP5.8254
  • Leu / USD4.6322
Companii

Consiliul Fiscal are rezerve cu privire la estimările făcute de Guvern în proiectul de buget pe 2022: Deficitul cash se va situa la 7% din PIB, nu la 5,8%, şi este probabil un gol de venituri faţă de ţintele asumate de circa 12,15 mld. lei, reprezentând circa 0,92% din PIB

Consiliul Fiscal are rezerve cu privire la estimările făcute de Guvern în proiectul de buget pe 2022: Deficitul cash se va situa la 7% din PIB, nu la 5,8%, şi este probabil un gol de venituri faţă de ţintele asumate de circa 12,15 mld. lei, reprezentând circa 0,92% din PIB

Autor: Roxana Rosu

21.12.2021, 10:24 174

Consiliul Fiscal are rezerve cu privire la bugetul pe 2022 propus de Guvern şi apreciază că deficitul cash se va situa la 7% din PIB, nu la 5,8% cum este în proiectul de buget, considerând drept probabil un gol de venituri comparativ cu ţintele asumate de circa 12,15 mld. lei, reprezentând circa 0,92% din PIB.

Potrivit proiectului de buget, diminuarea deficitului se va realiza anul viitor prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,83 pp din PIB, concomitent cu reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,46 pp din PIB.

Practic, sursa principală a majorării ponderii veniturilor fiscale în PIB vine din includerea unor sume în cuantum de 10,65 mld. lei provenind din creşterea eficienţei colectării/reducerea evaziunii fiscale.

Consiliul Fiscal îşi exprimă însă rezerve în a lua în considerare aceste sume la acest moment, în virtutea principiului prudenţei.

”Dincolo de rezervele exprimate mai sus asupra sumelor provenind din creşterea eficienţei colectării, evaluarea de către CF a proiecţiilor de venituri cuprinse în proiectul de buget a condus către un cuantum mai redus al încasărilor bugetare cu circa 1,5 mld. lei. Pe baza unei abordări prudente, Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri comparativ cu ţintele asumate în proiectul de buget de circa 12,15 mld. lei, reprezentând circa 0,92% din PIB”, se arată în opinia COnsiliului.

Pe partea de cheltuieli, reducerea ponderii în PIB a acestora în planificare are loc prin îngheţarea majorităţii salariilor din sectorul public şi prin ritmuri de creştere inferioare dinamicii PIB nominal pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii, cele de asistenţă socială, cele privind alte transferuri.

În această privinţă, CF apreciază drept probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de 1,9 mld. lei la nivelul cheltuielilor de asistenţă socială şi de cel puţin 2 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu dobânzile. Cumulat, Consiliul Fiscal estimează o sub-bugetare a cheltuielilor de cel puţin 0,3% din PIB.

În plus, analiştii remarcă ţinta ”ambiţioasă” asumată pentru cheltuielile de investiţii, care în proiectul de buget înregistrează valoarea de 6,7% din PIB, maximul din 2009 până în prezent (în 2021 au fost de circa 5,5% din PIB), precum şi ponderea pe care sumele din PNRR o au în totalul cheltuielilor de investiţii, aproximativ 12% în anul 2022.

”Pe baza unei abordări prudente a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, CF apreciază construcţia bugetară pentru anul 2022 compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 7% din PIB (echivalent cu 7,5% din PIB conform metodologiei europene). Această situaţie ridică semne de întrebare privind consolidarea bugetară, potrivit construcţiei bugetare iniţiale. Deşi proiectul de buget ţinteşte un deficit cash de 5,84% din PIB, CF apreciază că nu sunt suficiente măsuri credibile de ajustare bugetară care să conducă la atingerea acestei ţinte”.

În strategia fiscal-bugetară 2022-2024, consolidarea în ultimii doi ani este proiectată în mod covârşitor pe partea de cheltuieli bugetare. CF are semne de întrebare privind realismul acestei abordări.

Ce mai subliniază Consiliul Fiscal în opinia privind legea bugetului pe 2022:

• România are o problemă fiscală foarte complicată. Veniturile fiscale (inclusiv contribuţiile) sunt între cele mai reduse din UE, în jur de 27% din PIB faţă de o medie în Uniune de circa 40%. De aceea, şi cheltuielile sociale (salarii, pensii şi alte beneficii sociale), care în context european nu par excesive, raportate la veniturile fiscale autohtone sunt copleşitoare – în ultimii ani aceste cheltuieli au echivalat cu peste 80% din veniturile fiscale (81% în 2019, 94,3% în 2020 şi 83,6% în 2021).

• Chestiunea fiscală este ilustrată şi de mărimea deficitului structural, care înainte de pandemie se situa la circa 5% din PIB, iar în anul 2020 ajunsese după estimări ale CE la peste 7% din PIB.

• Deficitele externe au devenit şi ele o mare problemă structurală a României.

• Este necesară o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale. Multitudinea de exceptări şi portiţe reduce mult încasările fiscale ale statului.

• În ceea ce priveşte TVA, am putea câştiga în jur de 2% din PIB încasări fiscale dacă am ajunge la media din UE la colectare. Şi din alte taxe şi impozite se poate colecta mai mult – din impozite pe afaceri, prin descurajarea optimizărilor fiscale, din impozitarea acelor venituri personale care acum nu sunt declarate.

• Este stranie teza conform căreia în România nu se poate colecta mai mult de 27-28% din PIB şi că, din această cauză, consolidarea bugetară se poate face numai pe partea de cheltuieli. Nu se poate susţine consolidarea numai pe parte de cheltuieli şi, totodată, blama colectarea foarte ineficientă, având în vedere situaţia deplorabilă la TVA.

• Trebuie să se iasă din blocaj conceptual şi făţărnicie. Sănătatea publică şi educaţia sunt în mod cronic mult sub-finanţate; cheltuielile de apărare şi securitate pot creşte în mod necesar (nu numai fiindcă la graniţe sunt pericole de conflict militar foarte mari), impactul schimbărilor climatice reclamă capacitate de intervenţie a statului în momente critice. A miza numai pe resurse din PNRR şi CFM ar însemna miopie în politica economică, mai ales că sunt nevoi de bază care nu pot fi acoperite cu fonduri europene.

• Analize ale CF, alte documente de analiză (inclusiv ale CE), arată că nu este posibil ca această consolidare să se poată realiza simultan cu furnizarea unei mase critice de bunuri publice esenţiale, numai prin restrângerea cheltuielilor publice.

• CF nu subestimează dificultatea economică, socială şi politică a unor măsuri de creştere a veniturilor fiscale, care au impact distribuţional semnificativ.

• De aceea, 2022 este un an test foarte sever în privinţa consolidării bugetare.

• Pasul insuficient de consolidare fiscal-bugetară în 2021 face ca fereastra de oportunitate pentru aceasta să fie în restrângere, realizarea unor venituri viitoare cu un ritm de creştere comparabil cu cel din 2021 fiind improbabilă.

 • O consolidare mai lentă decât cea optimă creşte riscurile la adresa finanţării neproblematice a dezechilibrului extern, precum şi în ceea ce priveşte condiţiile de finanţare. Realizarea ajustării într-un climat de politici contracţioniste este mult mai dificilă.

• Utilizarea finanţării puse la dispoziţie de UE, care să înlocuiască pe cât posibil folosirea resurselor bugetare proprii, este esenţială pentru un parcurs favorabil al economiei româneşti pe un orizont de timp mediu şi lung.

• PNRR, alături de resursele disponibile prin CFM, poate fi un instrument vital pentru facilitarea ajustării fiscale (consolidării bugetare) necesare, prin susţinerea unui nivel mai ridicat al activităţii economice decât cel indus de un impuls fiscal negativ şi înăsprirea politicii monetare – pentru evitarea intrării într-o zonă de echilibrare precară sau chiar de instabilitate a economiei.

 • Construcţia bugetară pentru anul 2022 are în vedere o ţintă de deficit bugetar de 5,84% potrivit metodologiei cash, reprezentând o diminuare de 1,29 pp din PIB faţă de nivelul proiectat pentru anul 2021 (7,13% din PIB). Nivelul corespunzător al ţintei de deficit bugetar pe anul 2022 potrivit ESA 2010 este de 6,24% din PIB şi, comparativ cu nivelul estimat de MF pentru anul anterior, reducerea este de 1,79 pp din PIB.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9472
Diferență: -0,0101
Ieri: 4.9477
Azi: 4.6322
Diferență: -0,8625
Ieri: 4.6725
Azi: 5.8254
Diferență: -0,1217
Ieri: 5.8325
Azi: 4.7915
Diferență: -0,2768
Ieri: 4.8048