Cel mai mare oraş, cea mai proastă centură ocolitoare: Doar 20 km din centura Capitalei au fost reabilitaţi în cinci ani

Doar 20 km din şoseaua de cen­tură a Capitalei au fost mo­der­nizaţi în cinci ani de lucrări, un interval în care bugetul Trans­por­tu­rilor a depăşit 12 mld. euro, iar proiecte similare din alte oraşe ale ţării în valoare de câteva sute de milioane de euro sunt funcţionale.

Între 2007 şi 2008, bugetul Trans­por­tu­rilor a însumat aproape 6 mld. euro, con­form site-ului minis­te­rului, iar între 2009 şi 2012 s-au alo­cat 12 mld. euro pentru proiecte de in­fra­structură, conform calculelor ZF.

În acest interval pe şoseaua de cen­tură a Capitalei, un drum de 72 km, statul a chel­tuit aproape 90 mil. euro pentru lucrări de mo­der­ni­zare, conform Companiei Naţio­nale de Au­tos­trăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR).

O analiză a revistei Business Construct pe baza datelor CNADNR arată că de la începutul lui 2011 şi până în prezent trei oraşe din România au primit mai mulţi bani decât Bucureştiul pentru şo­sea­ua de centură: Suceava este cel mai mare beneficiar, cu peste 26 mil. euro de la buget, ur­mat de Iaşi cu circa 24 mil. euro, şi Cluj cu cir­ca 23 mil. euro.

Pe lo­cul al patrulea, Ca­pitala a primit 16,5 mil. euro. Autorităţile abordează centura "din aproape în aproape", dar finalizarea este în continuare în­de­părtată, iar conectarea celor două autostrăzi A2, dinspre Constanţa, şi A1, spre Piteşti, este un de­mers care durează în prezent mai multe ore.

La cinci ani de la începerea lucrărilor de reabi­litare, doar 30% din ruta ocolitoare a Bucu­reş­tiului poate fi comparată cu cea a altor oraşe din ţară, iar o mare problemă este legată de faptul că o bună parte din intersecţiile dintre centură şi cele 18 dru­muri prin care se poate ieşi din Bucureşti sunt "gâtuite" în lipsa unor pasaje care să faciliteze accesul spre localităţi precum Cernica sau Domneşti, arată reportajul Business Construct. În acelaşi timp, în special pe zona de sud a centurii, şoseaua este încă traversată de şapte-opt căi ferate dezafectate ce du­ceau pe vremuri înspre curţile unor depozite sau fa­brici, care astăzi nu mai folosesc nimănui. Cu toate aces­tea, ele încă există şi încetinesc vizibil circulaţia, în condiţiile în care o bună parte din traficul de la mar­ginea Capitalei este reprezentat de maşini de mare tonaj.

Deficienţele de pe centura capitalei devin cu atât mai grave, cu cât traficul zilnic de maşini este în creştere de la an la an, în condiţiile în care nu există nicio alternativă viabilă la traversarea Bucureştiului. Conform recensământului făcut de Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică, o agenţie din sub­or­dinea CNADNR, numărul mediu de maşini care au tran­zitat în anul 2010 şoseaua de centură a Bucu­reş­tiu­lui într-un ciclu de 24 de ore a fost de 15.470. Anul trecut media a crescut la 16.080 de ma­şini, în timp ce pentru 2012 prognoza situează nu­mă­rul de maşini la circa 16.700 zilnic. Este greu de făcut o estimare foarte exactă a timpului necesar parcur­ge­rii şoselei de cen­tură în acest regim de trafic. Repor­te­rii Business Con­struct au reuşit să parcurgă toţi cei 72 de kilometri în circa o oră şi 15 minute, într-o du­mi­ni­că dimineaţă, în regim de trafic optim, respectiv doar câteva maşini pe fiecare segment al rutei. În tim­pul săptămânii acelaşi traseu poate dura peste patru ore. Spre comparaţie, în acelaşi interval de timp se poa­te parcurge distanţa dintre Praga şi Budapesta pe autostradă.

Contactat de ZF, Ludovic Orban, fostul mi­nis­tru al transporturilor al cărui mandat s-a supra­pus cu începerea lucrărilor la centură, susţine că a lăsat la plecare, în 2008, contracte semnate pentru modernizarea integrală a rutei în valoare de 100 de mil. euro, cu termen de finalizare de trei ani. Suc­ce­sorii săi Radu Berceanu şi Anca Boagiu nu au putut fi contactaţi pentru comentarii.

Şoseaua de centură a Capitalei candidează la titlul de cel mai tergiversat proiect rutier major al Româ­niei. Dezbătut încă din anul 2005, înainte de ade­rarea la Uniunea Europeană, proiectul estimat de CNADNR la o valoare de 2,3 mld. lei (circa 530 mil. eu­ro) a trecut "de pe hârtie" la stadiul de şantier în anul 2007, iar de atunci s-au reabilitat în mod real doar 20 de kilometri, şi aceştia finalizaţi în proporţie de 90-95%. Între timp, în alte oraşe din ţară proiecte de zeci de milioane de euro, o parte dintre ele cu bani euro­peni, pentru centuri cu regim de autostradă, deşi înce­pu­te mai târziu, au fost finalizate sau sunt funcţionale.