Construcţia magistralei 5 de metrou Drumul Taberei-Universitate, care dă bătăi de cap de aproape 2 ani locuitorilor din cartierul bucureştean Drumul Taberei, primeşte anul acesta doar 95 de milioane de lei (21,5 milioane de euro). Mai mult, finalizarea acestui proiect major pentru infrastructura bucureşteană a fost împinsă pentru 2018, deşi iniţial metroul trebuia să fie gata în 2014.
La începutul anului trecut, bugetul acestui minister prevedea ca acest proiect să primească circa 381 de milioane de lei (86,5 milioane de euro) pe anul 2012, însă după rectificarea din vară, metroul din cartierul bucureştean Drumul Taberei a rămas cu mai puţin de jumătate din aceşti bani, mai exact circa 178 de milioane de lei (40,5 milioane de euro).
Tot la rectificarea din vară, Ministerul Transporturilor îşi propusese ca în 2013 să cheltuiască peste 500 de milioane de lei (114 milioane de euro) pentru această magistrală de metrou.
Odată cu noul buget pe 2013, socotelile s-au schimbat din nou: metroul din Drumul Taberei va primi anul acesta puţin peste 95 de milioane de lei (21,5 milioane de euro), adică de 5 ori mai puţin decât estimase guvernul în urmă cu jumătate de an, la rectificarea bugetului pe 2012.
Mai mult, în documentul care explică bugetul pe 2013 al Ministerului Transporturilor se arată că data programată pentru terminarea şi punerea în funcţiune a acestei magistrale de metrou este martie 2018, deşi anul trecut se specifica altă dată: martie 2014. De altfel, şi la semnarea contractului de construcţie a acestui proiect, în 2011, Ministerul Transporturilor anunţa că lucrările vor fi gata în 25 de luni. "Tăierea sumelor pentru metroul din Bucureşti va conduce la încetinirea lucrărilor, la o scumpire a acestora, la cereri suplimentare din partea constructorilor şi chiar la o situaţie în care oameni vor fi disponibilizaţi. Guvernul îşi rostogoleşte cheltuielile şi investiţiile acum", a declarat fostul ministru al transporturilor, Anca Boagiu.
Nici Ministerul Transporturilor, nici Metrorex nu au răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea ZF privind modul în care se explică reducerea drastică a alocării bugetare, precum şi amânarea cu peste 5 ani a termenului de finalizare a respectivei magistrale de metrou.
Contractul pentru tronsonul de metrou Drumul Taberei(Râul Doamnei)-Eroilor, inclus în noua magistrală M5 Drumul Taberei-Universitate-Pantelimon, a fost câştigat pentru 215 milioane de euro de consorţiul format din Astaldi (Italia), FCC Construccion (Spania), Delta ACM 93 (România) şi AB Construct (România). Tronsonul Râul Doamnei - Eroilor are o lungime de 6,22 kilometri şi va cuprinde nouă staţii de metrou, respectiv Râul Doamnei, Brâncuşi, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Drumul Taberei, Favorit, Orizont, Academia Militară, Eroilor 2.
Lucrările de construcţie a acestei magistrale de metrou sunt finanţate de la buget, precum şi din bani de la Banca Europeană de Investiţii. "Este un credit la care se plătesc dobânzi şi comisioane de neutilizare. E o prostie să ai banii şi să nu îi foloseşti. Plus că fiecare credit are o anumită perioadă în care poate fi accesat", a mai spus Anca Boagiu.
Anul acesta, Ministerul Transporturilor va cheltui pentru metroul din Capitală circa 615 milioane de lei (140 de milioane de euro), în scădere cu 21% faţă de execuţia preliminată pe 2012. Totuşi, subvenţia pentru transportul subteran din Bucureşti va rămâne la acelaşi nivel de anul trecut, de 349 de milioane de lei (80 de milioane de euro).
Premierul Victor Ponta anunţa în a doua parte a anului trecut că vrea să mute Metrorex, compania care se ocupă de reţeaua de transport subteran al Capitalei, din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a Primăriei Municipiului Bucureşti. Primăria deţine şi Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB), care se ocupă de transportul suprateran din Capitală.
Deocamdată nu se ştie data de la care Metrorex va intra efectiv în subordinea Primăriei Capitalei, condusă de Sorin Oprescu, şi nici modul în care va funcţiona compania după această mutare.
Statul a alocat anul acesta un buget total de 13,1 miliarde de lei (3 miliarde de euro) pentru infrastructura rutieră (autostrăzi şi drumuri naţionale), feroviară, aeroportuară, navigabilă şi de metrou, arată calculele ZF pe baza bugetului de stat pentru anii 2012-2016.
Suma este în scădere cu 8,5% faţă de bugetul alocat iniţial Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în 2012, când această instituţie avea în subordine şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), care primea de altfel an de an cei mai mulţi bani de la Ministerul Transporturilor pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere.