Cu un venit mediu de aproape 1.300 de lei net pe lună, angajaţii din domeniul construcţiilor sunt printre cel mai prost plătiţi de pe piaţa locală a muncii, salariul mediu din această industrie fiind cu 30% mai mic decât salariul mediu de la nivelul României, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, scrie revista Business Construct în ediţia din luna iunie.
Specialiştii în resurse umane susţin că de vină pentru veniturile mici ale angajaţilor din construcţii este criza, care a lovit puternic industria de profil, poate cel mai puternic din întreaga economie. Dacă în perioada de boom, care a condus la o creştere salarială în toate sectoarele de activitate, construcţiile contribuiau cu o treime la avansul PIB, fiind unul dintre motoarele cele mai puternice ale economiei, odată cu venirea crizei acestea s-au prăbuşit. Proiectele de infrastructură au început să fie tot mai puţine, de multe ori au fost tărăgănate sau chiar amânate, iar cele imobiliare au devenit adevărate „păsări rare“.
Prin urmare, pe lângă restructurarea organigramelor companiilor de construcţii, pentru cei rămaşi oamenii de HR au sistat şi creşterile salariale.
Declinul sectorului de construcţii început în 2008 s-a resimtit şi în salariile practicate în domeniu, direct şi major în execuţia de construcţii şi indirect la firmele producătoare de materiale. În acest sector, cele mai mari costuri sunt înregistrate în cazul personalului şi al energiei. „Aşa cum s-a întâmplat în toate domeniile începând cu 2008, optimizarea costurilor a fost prioritară“, spune Alexandra Oprişan, HR manager al producătorului de cărămizi Cemacon, care se apropie de 200 de angajaţi în fabricile din Recea (Sălaj) şi Zalău (care urmează să se redeschidă în următoarea perioadă).
Ea susţine însă că salariile, chiar şi în domeniul construcţiilor, ţin de performanţa angajaţilor. Or, cei care acceptă posturi în acest domeniu nu au un nivel foarte ridicat de motivaţie şi nici de performanţă, motiv pentru care şi veniturile lor nu reuşesc să treacă într-o „ligă“ superioară.
Sectorul de construcţii se confruntă însă şi cu o lipsă de specializare, puţini dintre cei care lucrează în domeniu fiind absolvenţi de cursuri de acest gen.
Iar cei care au o diplomă de studii superioare obţinută la o facultate de profil ajung automat pe joburi mai calificate, mai bine plătite, astfel că pătura de jos a sectorului de construcţii rămâne tot la un nivel salarial mic.
„Profesioniştii din domeniu, cu experienţă şi perfomanţă ridicată, au salarii motivante în raport cu piaţa. Dar, din perspectiva mea, un tânăr determinat, dispus la efort, poate să înceapă cu un salariu de 700 euro şi ar avea şanse să ajungă într-un interval de 1 an şi la 1.000 euro. Totul depinde de nivelul lui de performanţă“, explică directorul de HR de la Cemacon, companie cu afaceri de 63,1 milioane de lei anul trecut.
Deşi salariile angajaţilor din construcţii s-au dublat în ultimul deceniu, numărul de salariaţi a crescut într-un ritm mai lent, cu doar 30%. Anul trecut, piaţa de construcţii avea în jur de 349.000 de angajaţI, departe însă de pragul istoric atins în 2008, anul de referinţă al economiei locale. Pe atunci, companiile de construcţii din România aveau pe ştatele de plată aproape 460.000 de oameni, 50.000 dintre ei dispărând din statistici chiar în următorul an, 2009, când criza a început să se simtă efectiv şi pe piaţa locală.
Ce mai puteţi citi în cea mai recentă ediţie a Business Construct:
Oamenii care „desenează“ România
Primul an de „win“ pentru Winmarkt
Autostrăzile „capitaliste“: povestea celor 570 km care ne-au costat 14 mld. lei