♦ Preluarea a patru companii locale în doar câteva luni de către austriecii de la Strabag, cu afaceri de 20 mld. euro anul trecut la nivel de grup, arată interesul tot mai mare al companiilor străine pentru sectorul românesc de construcţii, în condiţiile în care piaţa de profil aproape s-a dublat în ultimii cinci ani.
Companiile din construcţii au ajuns anul trecut la afaceri totale de 253 mld. lei (50 mld. euro), cu 5% peste nivelul din anul precedent şi cu 80% mai mult decât în 2021, potrivit datelor centralizate de ZF.
În acelaşi timp şi profitul net al sectorului a crescut cu 80% în ultimii cinci ani, la 26 mld. lei (5 mld. euro) anul trecut.
În contextul evoluţiei rapide, firmele locale au devenit o ţintă pentru grupurile internaţionale care vor să îşi extindă operaţiunile în România.
În urmă cu mai puţin de o lună, austriecii de la STRABAG, unul din cele mai mari grupuri de construcţii la nivel internaţional, cu afaceri de 20 mld. de euro, anunţau că vor prelua companiile Brenneka Install şi Samivo Instal din Bacău, cu afaceri cumulate de 133 de mil. de lei (26 mil. euro), după ce, anterior, mai bifaseră două acorduri pentru achiziţionarea integrală a Daroconstruct (construcţie de clădiri) din Iaşi, cu afaceri de 324 mil. lei, şi Bawi (cu expertiză în căi ferate), cu afaceri de 229 mil. lei.
Această achiziţie le asigură intrarea pe piaţa locală de instalaţii pentru construcţii civile şi industriale.
Anterior, în urmă cu trei luni, austriecii mai bifaseră două acorduri pentru achiziţionarea integrală a companiilor româneşti Daroconstruct din Iaşi (cu expertiză în construcţii de clădiri şi infrastructură rutieră), cu afaceri de 324 mil. lei şi 355 de angajaţi, dar şi preluarea Bawi (cu expertiză în căi ferate), cu afaceri de 229 mil. lei şi 200 de angajaţi.
Pentru marile grupuri, cumpărarea unei firme româneşti înseamnă acces rapid la echipe locale specializate, utilaje, know-how şi contracte. Este o strategie prin care pot creşte într-o piaţă care s-a dezvoltat mult în ultimii ani.
Astfel, boomul investiţional din ultimii ani nu a însemnat doar mai multe contracte pentru constructorii români, ci şi apariţia unor companii locale suficient de puternice pentru a deveni active strategice pentru grupurile internaţionale.
Până acum, evoluţia sectorului construcţiilor a confirmat ceea ce se vede pe marile şantiere din România: investiţii noi în infrastructura rutieră, în spitale de stat, modernizare de aeroporturi şi alte proiecte publice ce au creat un volum de lucru fără precedent pentru constructori.
Autostrada Moldovei, ce a legat deja Bucureştiul de Bacău şi alte investiţii finanţate prin PNRR au alimentat puternic piaţa construcţiilor. PNRR a funcţionat ca unul dintre motoarele principale ale creşterii, punând în mişcare proiecte care au atras atât constructorii locali, cât şi marile grupuri internaţionale.
Rămâne însă întrebarea dacă ritmul de creştere poate fi menţinut, în condiţiile în care finanţarea proiectelor publice şi calendarul noilor licitaţii sunt mai puţin predictibile.
„Ultimii cinci ani au adus multe proiecte în construcţii, au pornit lucrările pe infrastructura mare, mai multe bucăţi de autostrăzi, stadioane, spitale, modernizare de aeroporturi, şantiere care se văd în cifra de afaceri a constructorilor. În momentul de faţă nu s-au terminat toate proiectele prin PNRR şi trebuie acum finalizate cu bani locali”, a spus Adriana Iftime, directorul general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), care reuneşte peste 700 de constructori.
Prognoza pe următorul an nu este la fel de optimistă, potrivit ei, în condiţiile în care nu este clar ce proiecte vor continua pe banii publici, sectorul nu are o predictibilitate a noilor licitaţii şi nu există o asumare la nivel politic pentru stabilirea unor priorităţi bugetare.
