Consumul de energie din România a ajuns la maximul ultimilor trei ani la finalul săptămânii trecute pe fondul temperaturilor scăzute, cărbunii fiind principala sursă de producţie, dublată de hidrocentrale.
Eolienele au jucat din nou feste sistemului în contextul în care producţia lor a fost după cum a bătut vântul. Astfel, dacă la începutul zilei de 8 ianuarie funcţionau peste 400 de eoliene, după-amiaza mai mergeau 3 turbine, seara, când s-a înregistrat vârful de consum, erau 40 de turbine conectate, pentru ca spre miezul nopţii, când consumul scăzuse, vântul să înceapă să bată din nou, energia a 400 de mori de vânt fiind preluată cu prioritate în sistem.
În acest timp, termocentralele pe cărbuni şi hidrocentralele au fost folosite din plin, în contextul în care nici centralele pe gaze nu au putut funcţiona la capacitate maximă din cauza temerilor privind funcţionarea sistemului de transport al gazelor naturale.
Situaţia arată încă o dată importanţa menţinerii unui mix energetic echilibrat pe plan local, dar şi anumite deficienţe ale sistemului, cum este cel de gaze naturale. „Pe data de 8-9 ianuarie sistemul a fost sub presiune din cauza creşterii consumului de energie. Problema este că statisticile de funcţionare se bazează şi pe prognozele trimise de producătorii de energie regenerabilă, prognoze care nu există. Altfel cum scazi de la 2.000 MW (capacitate instalată - n.red.) la 0 MW?“, explică Laurenţiu Ciurel, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, structură care uneşte marile complexuri din bazinul Olteniei cu minele de lignit din zonă.
WikiZF: Profilul companiei Complexului Energetic Oltenia
Datele publicate de site-ul Transelectrica, unde se poate urmări în timp real evoluţia consumului de energie, confirmă situaţia prezentată de managerul CE Oltenia. „Pe data de 8 ianuarie am avut cel mai mare consum. Am avut aproape 9.500 MW, situaţie pe care nu am mai înregistrat-o din februarie 2012“, spune Octavian Lohan, membru în directoratul Transelectrica, şeful Dispecerului Energetic Naţional.
De exemplu, în seara zilei de 8 ianuarie, pe fondul temperaturilor scăzute, în jurul orei 18:00 a fost atins maximul indicat de Lohan (9.479 MW), parcul de producţie de energie al României fiind puternic solicitat, peste 10.000 MW asigurând alimentarea cu energie electrică.
WikiZF: Profilul companieiTranselectrica
În total, România are aproape 20.000 MW instalaţi, dar hidrocentralele nu au funcţionat la capacitate maximă, prelând însă vârfurile de consum, eolienele au avut o contribuţie minoră, iar centralele pe gaze nu au putut fi folosite la capacitatea maximă din cauza limitărilor sistemului de transport.
„Pe gaz nu s-a putut pune bază pentru că nu era presiune în conducte. N-a fost vânt, aşa că din 20.000 MW nu a mai rămas aşa de mult“, a spus Ciurel.
De exemplu, la începutul zilei de 8 ianuarie, funcţionau circa 1.000 MW în parcuri eoliene, ceea ce înseamnă cam 400 de turbine, dacă se ia în calcul o capacitate instalată de 2,5 MW pe unitate. După-amiază, mai mergeau 3 turbine. Seara, când consumul a atins vârful, în sistem erau doar 97 MW, adică mai puţin de 40 de turbine, pentru ca spre miezul nopţii, când deja consumul scăzuse cu 25%, eolienele să ajungă din nou la 1.000 MW. În intervalul orar în care a fost atins maximul de consum se poate remarca şi o scădere a exporturilor de energie.
Lohan spune că producătorii de energie au intrat rând pe rând, în ordinea de merit dată de costurile de producţie.
„S-a pornit cărbunele, am ocolit gazul, pentru că dacă intra centrala Petrom (centrala pe gaze a Petrom de la Brazi – n.red.) scădea presiunea. N-am ajuns însă la păcură. Oricum sistemul nu a avut probleme. Nu pică nimic. Ştim noi“, a mai spus Lohan.