Companii

Contractele secrete ale Hidroelectrica au fost scoase la lumină de Fondul Proprietatea. Intermediarii Energy Holding şi Alpiq au contracte pentru 30% din producţie la preţ preferenţial

Contractele secrete ale Hidroelectrica au fost scoase la lumină de Fondul Proprietatea. Intermediarii Energy Holding şi Alpiq au contracte pentru 30% din producţie la preţ preferenţial

Contractele secrete ale Hidroelectrica au fost scoase la lumină de Fondul Proprietatea. Intermediarii Energy Holding şi Alpiq au contracte pentru 30% din producţie la preţ preferenţial

Autor: Roxana Petrescu

26.07.2011, 00:09 8905

După un deceniu de se­cret în ceea ce priveşte con­tracteledirecte ale Hi­droelectrica, Fondul Pro­prie­ta­tea, acţionarminoritar în toate "perlele energetice" din sistemul românesc, ascos la iveală situaţiile financiare şi rapoarteleadmi­nis­tratorilor pen­tru cele mai mari 20 de companii pe care leare în portofoliu printre care se numără Hi­dro­elec­trica, Romgazsau Nuclearelectrica.

Informarea publicului privind re­zul­tatele finan­ciare aleacestor com­pa­nii nu a fost nici­odată o prio­ritate pe lis­taMinisterului Econo­mi­ei, acţionarul ma­joritar al acestor firmestra­te­gice, spre deosebire de companiile care sunt lis­tate laBursă şi care trimestrial ex­plică evo­luţia prin­cipalilorindicatori financiari.

Printre cele mai interesante date publicate în legătură cuactivitatea Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie dinRomânia şi cea mai valoroasă companie controlată de stat, sunt celelegate de contractele directe de vânzare a energiei în 2010.Astfel, compania a re­nun­ţat anul trecut la un câştig de peste 90mil. euro prin faptul că a ales să-şi vândă energia prin contractedirecte şi nu pe bursa de energie OPCOM. "Întotdeauna rapoarteleadmi­nis­tra­torilor au fost puse la dispoziţia or­ga­nelorabi­li­tate. Dacă Fondul Pro­prie­tatea a luat decizia de apu­blica aceste da­te confidenţiale, atunci tre­bu­ie să-şi asu­meşi răspunderea juridică pentru aceas­tă decizie", spune ConstantinTri­he­nea, directorul general al Hidroelectrica. Potrivitacestuia, câştigul de 90 mil. euro la care Hidroelectrica arenunţat este unul ipotetic.

"Ar fi fost ideal să putem obţine preţul maxim, darştiţi şi dumneavoastră foarte bine că aceste contracte au fostîncheiate în anii 2001-2002 la preţuri mici, iar acum încercăm sămicşorăm acest ecart. În mare parte am reuşit. Trebuie să facemdiferenţa între a putea câştiga şi a putea pierde. Aşa a fost şi cuPetrom. Se putea câştiga, dar până la urmă nu s-a mai făcut", a maispus Trihenea.

Cea mai mare parte a acestor contracte au fost încheiate laînceputul anilor 2000 la preţuri considerate a fi foarteavantajoase pentru companii precum Energy Holding, firmă pusă pepicioare de Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru alindustriilor Dan Ioan Popescu, dar păguboase pentru companie. Înciuda controverselor ridicate de această temă, anul trecut jumătatedintre contractele directe ale Hidroelectrica au fost prelungitepână în 2018.

Datele din rapoartele pe 2010 ale Hidroelectrica publicate deFondul Proprietatea arată că peste 66% din toată energia livrată decompanie a mers pe contracte directe către marii consumatori şifurnizorii de energie electrică.

În total, pe aceste contracte Hidroelectrica a dat 14,9 TWh învaloare totală de 1,8 mld. lei (433,7 mil. euro). Cei mai mariclienţi ai Hidroelectrica în 2010 au fost Alro, cel mai mareconsumator de energie din ţară care are un contract până în 2018 cuproducătorul de energie, Energy Holding, Alpiq RomEnergie, fostEHOL Distribution care de fapt era tot o parte din Energy Holding,Mittal Steel Galaţi şi Alpiq Romindustries (fost BuzzmanIndustries). Preţul mediu pe contractele directe a fost de 121,6lei pe MWh (circa 29 de euro pe MWh), pentru energia pură vândutăde Hidroelectrica, şi de 129,2 lei pe MWh (aproape 31 de euro peMWh) prin includerea unui tarif pentru introducerea energiei înreţea.

Alro şi Energy Holding sunt companiile care beneficiază de uneledintre cele mai bune preţuri la energia hidro, Compania Naţională aHuilei sau Societatea Naţională a Sării cumpă­rând MWh-ul cu pânăla 40% mai scump faţă de ruşii de la Alro.

Potrivit informaţiilor publicate de OPCOM, bursa de energie,anul trecut preţul electricităţii pe piaţa spot a fost de 37,08euro/MWh, iar pe cea a contractelor bilaterale a fost de 36,52euro/MWh.

Dacă ar fi ieşit cu energia în piaţă în loc s-o vândăpe contracte directe, Hidroelectrica ar fi încasat 555,3 milioanede euro, cu 121,6 milioane de euro în plus.

"Trebuie să ne dăm doi paşi înapoi şi să privim în ansamblueconomia românească. Nu ai cum să vinzi toată energia pe bursă, încontextul în care tu ai o industrie energointensivă. Ce faci apoicu locurile de muncă, cu industrii întregi care vor fi obligate săcumpere energie scumpă? Contractele Hidroelectrica cu Alro şiMittal nu trebuie blamate, sunt contracte bune. La fel contractelecu traderii care gestionează portofolii întregi de clienţi suntbune. Nu poţi duce toată energia pe bursă pentru că economiaRomâniei are nevoie de energie ieftină. De blamat sunt contractelecu acei furnizori care doar parazitează, care doar cumpără şi vândmai departe energia", explică Ionuţ Purica, expert în energie şimediu în cadrul Academiei Române.

Potrivit acestuia, Hidroelectrica are nevoie de aceste contractedirecte pentru a-şi putea garanta creditele pentru investiţii.

"Ce ne doare pe noi acum, în întreg sistemul energetic românesc,este nevoia de investiţii. Ai nevoie de contracte pe termen lungpentru a avea acces la creditare, bursa având riscurile ei, iarbăncile refuzând preluarea acestor riscuri", a mai precizatPurica.

"În anul 2010 costul mediu anual de producţie al energieielectrice a fost de 82,51 lei/MWh, iar costul mediu anual delivrare care cuprinde şi achiziţia de energie electrică a fost de94,77 lei/MWh. Faţă de anul 2009, atât costul mediu anual deproducţie, cât şi cel de livrare au cunoscut o scădere datorităcreşterii cantităţilor de energie produsă. Menţionăm că toatepreţurile de pe piaţa concurenţială sunt peste costul mediul anualde producţie şi cel de livrare. Preţul mediu de livrare al energieielectrice pe piaţa reglementată a fost cel stabilit de ANRE în sumăde 72 de lei pe MWh, situându-se sub costul de producţie", se aratăîn raportul Hidroelectrica.

Practic, compania rămâne cu un profit de 46,69 lei pentrufiecare MWh pe care-l vinde pe aceste contracte directe. Dacă armerge pe bursa de energie, acest profit ar fi de 72,89 de lei, cupeste 50% mai mare. Numai pentru anul 2010 acest profit la carerenunţă se ridică la peste 90 de milioane de euro.

Trihenea spune însă că OPCOM nu are capacitatea de a preluaîntreaga energie hidro disponibilă. Anterior, reprezentanţi aiHidroelectrica au precizat că preţul de pe OPCOM nici măcar nupoate fi privit ca o referinţă în contextul în care pe bursa deenergie nu se tranzacţionează decât 10% din consumul intern.

"Noi avem contracte de credit pe zece ani, iar pe bursă nu putemface contracte decât pe un an. Nu putem garanta astfel de creditecu contracte pe termen scurt. Mai mult, preţul energiei variază dela oră la oră, de la zi la noapte, de la sărbători la zi de lucru.A avea un preţ mediu asigurat şi un client constant este un marebeneficiu. În plus, anumite industrii, aşa cum este cazul Alro,trebuie ajutate", a mai spus Trihenea.

În ciuda câştigurilor la care a renunţat, 2010 a fost un anrecord pentru Hidroelectrica din toate punctele de vedere. Companiaa avut o producţie foarte mare de energie pe fondul unui anhidrologic bun ceea ce a dus la afaceri de 3,27 mld. lei (778 mil.euro), în creştere cu 35% comparativ cu anul 2009, şi un profit netde 292,3 mil. lei (69,5 milioane de euro), de şase ori mai marefaţă de 2009.

AFACERI DE LA ZERO