Companii

Cornel Oprisan, IKEA: Vom folosi experienta din Bucuresti in alte zone

Cornel Oprisan, IKEA: Vom folosi experienta din Bucuresti in alte zone

Cornel Oprisan, retail manager al IKEA: Am analizat mai multe zone din Bucuresti, printre care si zona de sud, iesirea spre Bucuresti - Pitesti, pentru ca un magazin trebuie sa fie cat mai accesibil unui numar cat mai mare de oameni.

15.11.2006, 20:38 277

Cornel Oprisan, managerul de retail al IKEA Romania, spune ca grupul suedez ia in calcul deschiderea celui de-al doilea magazin pe piata romaneasca, dupa ce a investit 10 milioane de euro in constructia primei locatii, in Bucuresti.
"Reprezentantii IKEA ar fi foarte dispusi sa faca urmatorul pas in Romania. Si asta pentru ca ne gandim impreuna ca avem de saturat o piata mai mare. Incepem cu Bucurestiul si ne gandim sa folosim experienta din Bucuresti la nivelul celorlalte regiuni", spune Cornel Oprisan, retail manager al IKEA.
Oprisan a vorbit intr-un interviu acordat ZF despre primii pasi pe care cel mai mare retailer mondial de mobila i-a facut in Romania si despre planurile pe care acesta le are pentru piata locala.
"IKEA se uita intotdeauna catre pietele care sunt interesante. In acelasi timp insa verifica si stadiul de maturitate a acelor piete si daca exista elemente care sa atraga. Motiv pentru care tatonarile pietei romanesti au demarat la inceputul anului 2004", isi aminteste Cornel Oprisan.
Cu toate acestea, decizia construirii unui magazin in Romania a fost luata in 2005. El a fost primul angajat al suedezilor in Romania, iar prima decizie pe care a luat-o a fost sa inceapa sa construiasca echipa.
"IKEA a venit in Romania facand studii, cunoscand oameni de afaceri care cunosc alti oameni de afaceri, prin intermediul Turcmall (unul dintre actionarii Moaro Trading, compania care opereaza franciza IKEA - n.red.). Mi s-a propus sa preiau studiile de fezabilitate pentru afacerea in sine", marturiseste reprezentantul IKEA.
Cel de-al doilea om in firma a fost managerul de resurse umane, decizie care, spune Oprisan, era fireasca, deoarece trebuia sa construiasca echipa.
"Acesta lucra intr-o alta industrie decat cea a retailului, mai exact in cea farmaceutica. Impreuna am pus la cale planurile dupa care sa cautam oamenii", a spus Oprisan.
Echipa IKEA va ajunge la 400 de angajati pana in primavara, data la care va fi deschis magazinul din Baneasa.
"Noi ne-am uitat la sase caracteristici, pe care le-am numit PAKSAC (Personality, Attitude, Knowledge, Skills, Abilities, Charisma). Avand in spate o experienta de 60 de ani, te gandesti ca este usor sa poti "trainui" oameni. Dar in primul rand trebuie sa te uiti daca acestia au personalitatea si atitudinea necesara. Cunostintele mai mult sau mai putin. Restul se pot face", spune reprezentantul IKEA.
In acest interval de timp, in presa au aparut mai multe informatii care indicau intrarea suedezilor pe piata locala in urmatorii ani. "Secretul" a fost pastrat cu strasnicie pana recent, cand reprezentantii IKEA Romania au iesit in public pentru prima data.
"Nu a fost secret, insa la acel moment nu aveam ce sa spunem. Eram un singur om, care ar fi trebuit sa apara in fata dumneavoastra si spunand: IKEA vrea sa vina in Romania, fara sa avem niste elemente deja discutate, aprobate, si o echipa in spate care sa faca studii in continuare pentru ca nu s-a oprit munca de fezabilitate, mergem mai departe", spune Oprisan.
Cum s-au descurcat insa cu toate aceste informatii? "Am avut aceeasi atitudine pe care cred ca ati avut-o si dvs. Observator. Nu am facut decat sa privesc si sa le luam cu titlu de informatie", a mai spus Oprisan.
Daca in privinta datei la care retailerul suedez avea sa-si deschida magazinul au existat unele dubii, locatia s-a stiut cu siguranta. Este vorba despre proiectul Baneasa, situat in nordul Capitalei.
"Locatia actuala a fost o posibilitate. Am analizat mai multe zone din Bucuresti, printre care si zona de sud, iesirea spre Bucuresti-Pitesti, pentru ca un magazin IKEA trebuie sa fie intotdeauna amplasat cat mai accesibil cu putinta unui numar cat mai mare de oameni. Acesta a fost criteriul de baza, insa au urmat si studiile care au aratat ca acest amplasament este optim", explica Oprisan.
Urmatorul element stabilit a fost dimensiunea magazinului. Exista trei tipuri de magazine tipice IKEA: asa-numitul magazin conceptul mic care are intre 20 si 24 de mii de metri patrati, magazinul IKEA standard, care are intre 24 si 28 de mii de metri patrati si unde se situeaza si cel din Romania. Exista bineinteles si magazine de peste 28.000 de metri patrati. Cel mai mare magazin IKEA din lume este cel din Chicago care are aproximativ 40.000 de metri patrati.
Intrarea gigantului suedez in Romania s-a facut relativ tarziu, comparativ cu celelalte state din regiune. In Ungaria spre exemplu, IKEA este prezenta din 1994, dar are de asemenea unitati si in Polonia, Cehia, Ungaria, Turcia si Grecia.
"De regula, IKEA are mai multe magazine intr-o tara. Acest lucru depinde insa de piata careia i se adreseaza, de numarul de locuitori si disponibilitatile pietei respective", spune Oprisan. Acesta adauga insa ca deschiderea unei a doua locatii este luata abia dupa studierea primului magazin. "Totul depinde insa de rezultatele primului magazin. Intotdeauna se face un calcul bazat pe istoricul primului magazin, care ne spune multe. De regula, el se amplaseaza intr-o zona destul de atractiva", a continuat Oprisan.
Nu este o regula ca unitatile sa fie amplasate in capitalele tarii, a continuat acesta. "Se folosesc zonele cele mai utile. Un exemplu este Turcia, unde magazinele sunt situate in Istanbul, si nu in Ankara. S-a mizat pe Istanbul, acesta avand 12 mil. locuitori, fiind mult mai interesant in ceea ce priveste nevoile de mobila", explica Oprisan.
Conceptul IKEA se bazeaza pe produse accesibile si usor de asamblat. Acesta este si unul dintre motivele pentru care gigantul suedez isi face intrarea abia acum in Romania. Retailerul mizeaza puternic pe cresterea clasei de mijloc, in conditiile in care pana anul acesta, o crestere sustinuta nu a existat decat pentru segmentul cu venituri mari.
"Incepem sa avem 'burghezia noastra', care are nevoie de camine. Patura care a crescut in ultimii ani este patura bogata. Fara discutie ca exista un segment bine definit de consumatori de mobila scumpa. Cert este ca marea masa este cea care furnizeaza venitul IKEA", este de parere Oprisan.
Cu toate acestea constructia magazinului din Bucuresti nu a fost cea mai mare dintre problemele de care s-a lovit grupul suedez. Construirea traseului logistic, adica stabilirea modului in care articolele vor ajunge in magazinul IKEA ridica si acum dificultati companiei. Cornel Oprisan spune ca transportul poate ajunge si la 40% din costul unui obiect, de aceea compania analizeaza acest aspect al afacerii.
"Cea mai mare problema a noastra este construirea traseului optimal logistic. Logistica este foarte importanta pentru noi, iar cu siguranta obiectele produse in Romania (aproximativ 10% din numarul total de articole - n.red.) nu vor ajunge intai la depozitele noastre, ci vor veni direct de la producatorii locali", a spus Oprisan.
El spune ca din aceasta cauza nu au fost stabilite preturile produselor, ceea ce face imposibila la acest moment oferirea unor estimari cu privire la rezultatele pentru primul an de functionare, insa se poate spune cu certitudine ca vanzarile vor fi de "cateva zeci de milioane de euro".
In august 2006, IKEA avea 237 de magazine in 34 de tari de pe 4 continente. Pe piata locala, IKEA activeaza de mai multi ani la nivel de reprezentanta si achizitioneaza mobila de peste 200 mil. euro. In Romania, reprezentanta lucreaza cu aproximativ 40 de furnizori si achizitioneaza in principal mobila din lemn masiv.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO