♦ Dacă în 2016 unu din 10 angajaţi ai Nuclearelectrice decidea să caute oportunităţi în afara organizaţiei, în 2019 rata s-a redus la numai 3,8%, lucru care arată o creştere a încrederii în realizarea unor noi investiţii nucleare pe plan local. Mai mult, faptul că state precum Cehia şi Ungaria au la rândul lor în derulare proiecte nucleare ar putea fi o şansă enormă pentru dezvoltarea industriei de profil la nivel regional.
„Proiectele nucleare din statele vecine reprezintă în primul rând oportunităţi de cooperare, de dezvoltare a altor domenii conexe precum educaţia şi cercetarea în domeniul nuclear, de schimb de experienţă şi crearea unui lanţ de aprovizionare în industria orizontală. Rapoartele specialiştilor afirmă că energia nucleară şi cea regenerabilă vor constitui coloana vertebrală a tranziţiei către o economie cu zero emisii de carbon“, spune Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă.
Nuclearelectrica (SNN), singurul producător de energie nucleară din România, a înregistrat anul trecut venituri totale de 2,44 mld. lei, în creştere cu 2,86%, şi un profit net de 684 mil. lei, cu 27,8% mai mare decât rezultatul din 2019, arată datele din raportul financiar preliminar al companiei.
Cele două mari proiecte
Centrala lucrează acum cu două reactoare nucleare, care asigură circa 17% din consumul naţional de energie. „În România, domeniul nuclear asigură 11.000 locuri de muncă, cifră care ar putea creşte la 19.000 în contextul demarării unor proiecte nucleare noi. Atragerea şi pregătirea forţei de muncă înalt calificate este o direcţie strategică în care suntem implicaţi deja de mai mulţi ani, iar rezultatele încep să se vadă prin reducerea plecărilor din organizaţie de la 10,2% în 2016 la 3,8% în 2019.“
Cele mai mari proiecte aflate acum în derulare pe agenda Nuclearelectrica sunt retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă, alături de deschiderea şantierului pentru Unităţile 3 şi 4 de pe aceeaşi platformă.
„Anul 2020 a însemnat în mare parte contracte încheiate pentru studii şi analize tehnice, anul acesta le vom continua, acestea contribuind la finalizarea studiului de fezabilitate, ultima activitate aferentă primei faze a retehnologizării unităţii 1. Nu am avut întârzieri semnificative în 2020 cauzate de contextul pandemic, mă aştept să continuăm şi în 2021 în conformitate cu graficul de lucrări. Retehnologizarea este un proiect estimat la 1,2-1,5 miliarde de euro, integral gestionat şi realizat de SNN, din fonduri proprii acumulate şi surse atrase.“
În ceea ce priveşte demararea proiectului celor două reactoare noi, Ghiţă spune că este necesară încheierea unui acord între statul român şi SNN prin care se decide asigurarea finanţării, adoptarea mecanismelor de sprijin şi asigurarea condiţiilor de infrastructură. „Odată toate aceste condiţii îndeplinite, se va trece la etapa de construcţie, cu o durată estimată de 69-78 de luni (circa 6-7 ani), scopul fiind să avem Unitatea 3 conectată la reţea în anul 2030, iar Unitatea 1 în anul 2031. Cert este că după anul 2030 este nevoie majoră de noi capacităţi şi cu atât mai mult de energie nucleară pentru îndeplinirea ţintelor de decarbonizare.“
Potrivit declaraţiilor făcute de Cosmin Ghiţă în cadrul celei de-a zcea ediţii a ZF Power Summit, costurile pentru U3 şi U4 de la Cernavodă se vor ridica la circa 7 miliarde de euro, circa 30% din această sumă putând reprezenta contracte către industria locală.„Lucrăm cu o asociaţie pentru a determina acel procent de industrie locală pe care îl putem aduce în anumite proiecte, estimăm o marjă de 30-40%, trebuie să facem un proiect de recalificare a companiilor din industrie pentru a avea un sistem de calitate conform cu cerinţele domeniului nuclear“, sublinia Ghiţă.
Noi oportunităţi
Dincolo de proiectele majore, Nuclearelectrica are în analiza posibilitatea dezvoltării pe plan local a tehnologiilor mici şi modulare. La începutul acestui an, Nuclearelectrica a anunţat că va primi un grant nerambursabil de 1,3 milioane de dolari din partea US-TDA (Agenţia de Comerţ şi Dezvoltare a SUA) pentru „finanţarea costului serviciilor de asigurare a asistenţei tehnice aferente identificării şi realizării unei evaluări preliminare a unor potenţiale amplasamente nucleare compatibile cu tehnologiile SMR (tehnologii nucleare mici şi modulare – Small Modular Reactors) în România.“
„Acţionăm pentru viitor, să fim pregătiţi în cazul în care, după anul 2035, România decide că va implementa tehnologia reactoarelor modulare mici. Deocamdată este o tehnologie în curs de explorare, dar una care promite. Adăugă trăsături esenţiale ca modularitate, flexibilitate, beneficii asociate, producţia de hidrogen curat, care răspund obiectivelor de decarbonizare fie de sine stătătoare, fie în sisteme hibride cu regenerabilele.“
