♦ INS a publicat vineri datele privind evoluţia PIB în prima parte a anului, care indică, spre surprinderea economiştilor, un avans al economiei de 0,3% în T1/2020 faţă de T4/2019 ♦ Economiştii sunt surprinşi, iar unii cred că datele oferă perspectiva unei recuperări mai rapide.
Pentru economişti, problema nu era dacă economia va intra pe minus în primul trimestru, ci cât de mare va fi căderea. Datele pentru luna martie arată rău – o cădere pe toate fronturile, minus 18% în industria prelucrătoare, minus 11% la exporturi şi tot aşa, cu o excepţie notabilă: construcţiile, care au avansat în martie, an/an, cu 30%.
Economiştii au fost surprinşi să vadă economia pe plus şi cred că datele la T1 oferă perspectiva unei reveniri în „V“ – adică, după o cădere abruptă să urmeze o revenire la fel de puternică. Problema este cât de mare va fi acest „V“, iar cât de mare va fi depinde de cât de lungă în timp va fi căderea.
„Va fi o creştere în «V». Depinde însă cât de adânc va fi acest «V». Noi sperăm că răul este în spate, că din T3 vom reporni, dar cifrele pe care le avem în faţă sunt îngrozitoare şi nu scăpăm fără un minus 5-6% în acest an“, crede Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Pentru economistul Laurian Lungu, datele la T1 sunt importante, chiar dacă nu pot anticipa evoluţiile viitoare.
„Datele la T1 sunt extrem de relevante. Pentru că, chiar dacă starea de urgenţă a fost instituită la 16 martie, tendinţa de scădere a vânzărilor a fost vizibilă începând cu 10 martie - iată o economie care a stat 2/3 din lună într-o criză gravă şi a rămas pe plus. Aceasta este marea surpriză, o surpriză plăcută. Aceste date mă fac să cred că vom trece mai uşor peste criză. Totul depinde însă de viteza de revenire a economiei. Dacă, în UE, lanţurile de producţie grav afectate se refac, atunci s-ar putea să avem o revenire mai rapidă şi nici căderea să nu fie atât de mare.“
Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, crede că scenariul unei reveniri în „V“ este plauzibil, cu condiţia ca trendul actual al reducerii numărului de îmbolnăviri să se menţină şi boala să nu revină: „Pentru fiecare lună închisă, economia a pierdut puncte de PIB. De aceea, rezultatele la T1 sunt pozitive.“
Potrivit lui Codîrlaşu, faptul că România s-a menţinut în „scenariul pozitiv“ al epidemiei, cu îmbolnăviri mai puţine, ajută economia să-şi revină mai repede pentru că oferă o speranţă, iar speranţa contează enorm în vremuri de criză, inclusiv în evoluţia consumului: cu cât mai puţine îmbolnăviri şi decese, cu atât mai mult optimism; cu cât mai mult optimism, cu atât mai mult consum; cu cât mai mult consum, cu atât o revenire mai rapidă.
„Dacă se menţine actualul trend de reducere a numărului celor afectaţi, atunci scenariul revenirii în «V» este plauzibil. Dacă trendul este răsturnat, atunci nu există nicio şansă pentru un astfel de scenariu.“
Economistul Aurelian Dochia spune că datele la T1 alimentează speranţa că al doilea trimestru nu va fi atât de groaznic: „Chiar dacă o creştere de 0,3% este în marja de eroare, datele la T1 legitimează speranţa că T2 nu va fi atât de dramatic pe cât se anticipa“.
