Cu barilul pe drumul spre 20 $, Petrom mai bine importă decât să producă petrol, cred analiştii

Săptămâna trecută barilul de petrol a picat sub pragul de 30 de dolari, nivel neatins nici măcar în zorii re­ce­siunii care a izbucnit după pră­buşirea Lehman Brothers în toamna lui 2008. Deja analiştii se întrec în estimări care plasează barilul chiar la 10-20 dolari, nivel care în urmă cu cir­ca un an şi jumătate ar fi părut de domeniul fic­ţiunii.

Pe atunci, petrolul „strălucea“ la un nivel de 115 dolari pe baril. Circa 64% din petrolul con­sumat de România în 2014 a venit din importuri, restul fiind produs aproape în totalitate de Petrom, dar analiştii cred că procentul ar putea creşte în con­textul în care producătorul român ar putea fi forţat să pună capacul la unele sonde. Deja de la Viena, cartie­rul central al OMV, pro­prie­tarul Pe­trom, s-a dat semnalul unei lupte feroce pentru con­trolul costurilor.

„Cred că sunt foarte aproape de costuri în ceea ce priveşte producţia şi nu cred că trebuie exclusă ca variantă de lucru opţiu­nea de a importa anumite can­tităţi în locul producţiei proprii“, spune Daniela Mândru, analist la firma de brokeraj Swiss Capital, făcând referire la Petrom.

WikiZF: Profilul companiei Petrom

Producătorul de petrol şi gaze nu publică cos­tu­rile de producţie totale, ci un nivel care nu include cheltuielile făcute de companie cu amor­tizările sau cu explo­ră­rile. Chiar şi aşa, pentru pri­mele nouă luni ale anului trecut nive­lul de preţ era de 13,5 do­lari pe baril. Reprezen­tan­ţii companiei nu au comentat pe această temă până la închiderea ediţiei.  „Acest preţ se va ve­dea şi la gazele naturale, lu­cru care va pune presiune atât pe Romgaz, cât şi pe Petrom. Ro­mâ­nia aproape nu mai are nevoie de importuri de gaze pe fondul căderii consumului, ceea ce în­seam­nă că avem de a face cu o piaţă a cum­pără­torului care va avea o putere de nego­ciere mai mare“, crede Mihai Căruntu, analist financiar la BCR.

Nici el nu exclude varianta ca Petrom să pună lacătul pe unele zăcăminte.

„Este posibil să vedem anumite sonde dez­afec­tate. Pentru fiecare zăcământ se va lua în cal­cul un prag de rentabilitate, iar pentru unele cal­cu­lele vor arăta că pur şi simplu nu merită să produci. Vor rămâne în exploatare doar cele mai bune.“