Culiţă Tărâţă (62 de ani), unul dintre cei mai cunoscuţi şi influenţi fermieri români, a murit în noaptea de vineri spre sâmbătă la numai două luni şi jumătate după ce firma sa TCE 3 Brazi a intrat în faliment cu datorii de aproape 30 de milioane de euro.
TCE 3 Brazi avea o istorie de afaceri de două decenii, iar la vârf ajunsese să aibă rulaje anuale de peste 100 mil. euro. Numele companiei era un acronim ce făcea referire la familia sa - T (Tărâţă) C (Culiţă) E (Elvira, soţia sa) 3 Brazi (comparaţie pentru cei trei fii ai săi).
„Afacerile familiei sunt preluate de familie, de copii care au o direcţie foarte clară, foarte precisă. Culiţă Tărâţă lasă ceva în urma sa, iar dacă este să mă refer la ultimii ani, el nu a mai fost implicat direct în afaceri, era un fel de fondator onorific“, a spus Lucian Buzdugan, şeful actual al fermei din Insula Mare a Brăilei şi unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai defunctului om de afaceri.
Ascensiunea lui Culiţă Tărâţă în lumea afacerilor a început în urmă cu două decenii în judeţul Neamţ, interesul său oprindu-se iniţial asupra afacerilor din exploatarea şi procesarea lemnului şi industria alimentară.
Tărâţă a dat marea lovitură în afaceri în urmă cu 13 ani atunci când, aflat deja pe scena politică, a reuşit să câştige pentru două decenii concesiunea fermei de 57.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei, cea mai mare fermă din UE şi o adevărată mină de aur pentru productivitatea agricolă.
Venirea la Brăila a produs şi o schimbare a intereselor de afaceri ale lui Culiţă Tărâţă în condiţiile în care el s-a concentrat cu precădere asupra producţiei agricole, în timp ce încasările din exploatarea lemnului s-au diminuat treptat astfel că în prezent au ajuns să fie nesemnificative în rulajele grupului.
Contractul dintre firma lui Tărâţă şi stat pentru cele 57.000 de hectare de teren arabil a fost făcut pentru o arendă anuală de numai 600 kilograme de grâu/hectar, ceea ce înseamnă sub 10% din producţie şi un nivel de preţ sub cel al subvenţiilor directe pe care compania le-a primit pentru fiecare hectar exploatat în Insulă începând cu 2007.
Terenurile de la Brăila au fost elementul care l-au dus pe Culiţă Tărâţă în lumina reflectoarelor, în prim-planul lumii afacerilor, dar în acelaşi timp ferma gigantică a fost şi un generator de controverse ce au planat asupra numelui său.
Pe de-o parte, el a fost tot timpul în vârful listelor scurte făcute de furnizorii de îngrăşăminte, pesticide, seminţe, utilaje sau comercianţii de materii prime agricole, iar pe de altă parte Tărâţă s-a aflat pe primul loc al listei cu fermieri ce datorau bani pentru exploatarea terenurilor deţinute de stat. Datoriile ce au ajuns în urmă cu doi ani la 23,5 milioane de euro din arenda neplătită în perioada 2002-2007 au fost şi sursa unui lung şir de procese în instanţă între compania omului de afaceri şi Agenţia Domeniilor Statului (ADS), instituţia care gestionează terenurile agricole deţinute de stat şi concesionate companiilor private.
Productivitatea terenurilor comasate din Insula Mare a Brăilei şi investiţiile în utilaje şi sisteme de irigaţii i-au permis lui Tărâţă să aibă una dintre cele mai profitabile afaceri din agricultură. În ultimii şase ani TCE 3 Brazi a cumulat profituri nete de 52,4 milioane de euro, nu a avut niciun an pe pierdere, iar marja netă de profit a fost cuprinsă între 1,2% şi 17,5%.
În ultimii doi ani, TCE 3 Brazi şi Culiţă Tărâţă nu s-au mai aflat oficial în Insula Mare a Brăilei după ce concesiunea a fost acordată în urma unui proces către firma Agricost, controlată de Constantin Duluţe, un apropiat al lui Tărâţă.
Culiţă Tărâţă a intrat în politică în urmă cu 21 de ani şi a fost pe rând membru PDSR şi mai apoi PSD, deputat în perioada 2000-2004 din partea aceluiaşi partid, iar în ultimii ani a ocupat fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ din partea UNPR.
Cele mai importante declaraţii de business făcute în ZF de Culiţă Tărâţă în ultimii cinci ani
Omul de afaceri Culiţă Tărâţă a vorbit deseori în public despre afacerile sale din agricultură dar şi în general despre evoluţia pieţei sau a exprimat viziuni în legatură cu direcţia de dezvoltare a agriculturii româneşti. Cei 12 ani din Insula Mare a Brăilei l-au făcut să cunoască îndeaproape piaţa agricolă.
2009 - La 26 de ani, adica in 1978, am făcut primul milion de lei prin contracte cu statul, fiind unul dintre crescătorii de animale din judeţul Neamţ. Creşteam tăuraţi, aveam câteva sute de oi de la părinţi, aşa că în '90 grija mea nu a fost să mă împrumut la bănci.
2009 - Agricultura este domeniul care te ţine mereu cu faţa spre realitatea lucrurilor, nu-ţi dă voie să te consideri rege sau împărat. Te rogi ca jumătate de an să plouă şi jumătate de an să stea ploaia ca să poţi aduna ceea ce ai băgat în pământ.
2010 - Dacă nu implici copiii (in afaceri - n.red.), vei munci pentru ei până îi scoţi la pensie. Cu siguranţă nu mă voi retrage din agricultură. Nu pot renunţa la acest domeniu, chiar acum am vizitat ferma de vaci, pentru că aici trebuie să lucrezi la foc continuu.
2011 - În exploataţia din Insula Mare a Brăilei am avut un randament de 6 tone/hectar, iar la Piatra-Neamţ am obţinut 7 tone/hectar. Am pierdut însă 1.000 de hectare de grâu din cauza inundaţiilor.
2012 - Seceta continuă să fie o problemă. Niciodată nu am irigat în martie, dar acum am făcut irigaţii în această perioadă pentru prima dată. Situaţia nu este însă descurajatoare, trebuie să fim încrezători şi să sperăm că până la urmă va fi bine.
2013 - Noi, agricultorii, ne-am confruntat cu secetă cruntă în perioada 2006- 2007, iar anul acesta a fost mai rău decât în 1946. Dacă nu eram inspirat şi nu făceam investiţii de 32 de milioane de euro în sisteme de irigaţii, eram terminat.
