Companii

Cum a facut fata capitalismului cel mai mare magazin universal deschis aproape de kilometrul zero al Capitalei

Cum a facut fata capitalismului cel mai mare magazin universal deschis aproape de kilometrul zero al Capitalei

Centrul comercial Unirea este unul dintre locurile favorite ale advertiserilor

23.11.2009, 00:00 2209

Schimbarea consumatorilor, a preferintelor acestora si a pieteia transformat Unirea Shopping Center intr-unul din simbolurilecapitalismului. Magazinele intinse astazi pe 60.000 de metripatrati, branduri ca Zara, McDonald's, Mango sau Douglas, zona deentertainment, si plasarea magazinului aproape de kilometrul 0,intr-o zona pe unde trec circa 300.000 de persoane zilnic, fac dinUnirea Shopping Center unul dintre cele mai vizitate centrecomercial din Romania, o concurenta serioasa pentru mallurileaparute dupa '99.

Familia Adamescu, actionarul majoritar al Unirea, a stiut camilioanele de euro investite in modernizarea magazinului saucontractele semnate cu nume din cele mai cunoscute vor insemna ocrestere de valorii de piata a companiei, care a ajuns in prezentla o capitalizare in jurul a 215 mil. lei (50 mil. euro), de la 3,5mil. lei cat era capitalizarea la sfarsitul lui 1999, an in caremagazinul a fost privatizat.

Cele mai bune prajituri

Inceputurile magazinului scot insa la lumina modelul magazinuluiuniversal. Aflat in proprietatea statului, magazinul Unirea a fostdeschis in a doua jumatate a anului 1979 pentru a comercializaproduse romanesti.

Structura era standard - la parter erau amplasate, pe mijloculincaperii, vitrine decorate cu siraguri de margele, fotografiialb-negru al unor doamne "sic", intotdeauna trecute de 30 de ani,panouri imbracate in catifea albastra pe care stateau agatatebrose, cercei la moda si inele sau articole de galanterie (manusi,cravate, esarfe).

Urmatoarele etaje erau rezervate pe rand confectiilor pentrufemei, celor pentru barbati, electrocasnicelor si decoratiunilorpentru casa, acestea din urma insemnand mai degraba covoare,perdele sau materiale pentru croitorie. Ultimul eraj era destinatcofetariei.

Astazi standurile s-au transformat in magazine cu firmeluminoase si mobilier special pentru expunerea produselor,vitrinele s-au imbogatit cu manechine cu atitudine, produsele aueticheta, iar cofetaria a devenit food-court.

"In '87, din primul salariu, mi-am luat un sacou trei sferturi,pana deasupra genunchiului. In rest, veneam la Unirea sa cumparmateriale pe care ulterior le duceam la croitoreasa. Incaltaminte,daca voiam numarul 37, luam pe sub mana. Tot acolo gaseam cele maibune prajituri, pe care le mancam pe terasa de la ultimul etaj.Acum toate produsele iti iau ochii, dar sunt si foarte scumpe",povesteste Liliana S., unul dintre clientii magazinului dinBucuresti.

"Oamenii bateau in usa sa deschidem"

Un fel de nostalgie se simte si in cuvintele unuia dintreputinii angajati din "vechea garda" care mai lucreaza pentrumagazinul Unirea. Mariana Varasteanu, actual sef serviciu ladepartamentul financiar-contabilitate, a inceput sa lucreze cavanzatoare in 1977, dupa ce a fost repartizata de la liceu.

Dupa cativa ani a fost trecuta pe alimentatie publica si ainceput sa se ocupe de aprovizionarea alimentarei de la subsolulmagazinului (actualul Mega Image) si de retetele pentru prajituricare se serveau la ultimul etaj, la cofetaria Unirea.

"Pe vremea aceea era construit doar corpul central, fiecare etajreprezentand practic o hala unde se comercializau tot felul deproduse. La alimentara se livrau produse de baza cu repartitie dela primarie, dar se tinea cont ca este cel mai mare magazin dinRomania si mai primeam si alte produse, cum ar fi ciocolata,citrice sau cafea din import. Inainte de Revolutie, au desfiintatalimentara pentru ca se creau cozi si nu dadea bine, dar imediatdupa a inceput din nou sa functioneze", isi aminteste Varasteanu,care spune ca si cofetaria a avut un destin asemanator, de aceastadata din cauza ca in '89 "nu se prea mai gasea materie prima".

Pana sa se inaugureze celelalte doua corpuri, Splai si Calarasi,in urma cu 20 de ani, oamenii veneau la Unirea pentru mancare sipentru imbracaminte sau incaltaminte in aceeasi masura. Ulteriorpartea de alimentatie a pierdut mult teren in favoarea celorlalteproduse.

"Inainteveneau oameni direct de la Gara de Nord cu plasele, luau metroul siajungeau la Unirea. Pentru ca era penurie de produse, stateaudimineata afara si bateau in usa sa deschidem. Produsele secumparau imediat."

Primul miliard de lei de dupa 1989 - intr-o singurazi

Cele mai mari vanzari se faceau de sarbatori si inainte deinceperea scolilor", spune Eugen Ionescu, actual coordonator aldepartamentului de contracte, angajat in '89 ca vanzator la etajuldoi, unde se comercializau produse pentru barbati. "Intr-o zi,inainte de Craciun, am avut vanzari de un miliard de lei. Casiereleabia au numarat banii", il completeaza Mariana Varasteanu.

Ionescu, care a vazut "Revolutia de la etajul patru almagazinului", a vazut ulterior si schimbarile care au intervenit incentrul comercial unde lucreaza de 20 de ani. "Dupa '89 au inceputsa se inchirieze spatii, sa se creeze buticuri, consignatii, maiales in Aripa Calarasi. Magazinele au inceput sa fiecompartimentate in module, prin pereti din rigips. Mai tarziu s-arenuntat la comertul propriu si ponderea mare au preluat-o firmeleprivate", afirma Eugen Ionescu, care a fost transferat din acelmoment la serviciul inchirieri si ulterior a inceput sa se ocupe decontractele cu chiriasii.

Batalia pe spatii

In 1999, magazinul Unirea a fost privatizat, Nova Trade,compania omului de afaceri Dan Adamescu, devenind actionarmajoritar. A fost momentul unei reorganizari si primul an in carebrandurile mari au inceput sa "se bata" pe un spatiu in Unirea.Interesul unor comercianti ca Altex, Leonardo, Piraeus Bank, Adidassau KFC a determinat compania sa investeasca masiv in modernizare,astfel ca doar inlocuirea scarilor rulante, a sistemului deventilatie si climatizare, a ascensoarelor si a usilor de acces inmagazin au necesitat un buget de peste cinci milioane de euro.

"In primul rand au schimbat pardoseala, tavanul, sistemul deiluminat si au compartimentat etajele", spune Ionescu.

De la concurentul direct al magazinelor Cocor si Victoria,Unirea, transformat in Unirea Shopping Center, a intrat incompetitie cu noile centre comerciale Bucuresti Mall, Plaza Romaniasi City Mall, deschise dupa 1999. Daca in magazinul Victoriaetajele au ramas compartimentate prin mobilier, iar ascensorul maiare si astazi liftiera, Unirea este cladirea care atrage cea maimulta reclama, prin sigle luminoase si banere publicitaresupradimensionate, dar si chiriasi importanti, care vad inmagazinul din centrul Capitalei una dintre putinele alternative deextindere mai ales intr-o perioada de criza financiara.

In urma cu cativa ani, strategia magazinului a inclus retaileriide articole sportive, astfel ca la etajele unu si doi sunt in acestmoment prezente nume cu rezonanta ca Adidas, Puma, Lotto, Reeboksau Killtec. Pe langa acestia

si-au facut loc si antreprenorii locali, Tina R si StaffCollection, care detine House of Art, care au ocupat spatiiintinse. Ulterior Staff Collection si-a adus si brandurile pe carele detine in franciza prin intermediul firmei Corssa- Fox, Levi'ssau Dockers, care acum ocupa o mare parte din corpul central alprimului etaj.

"Trebuie sa ne adaptam"

"Evoluam odata cu piata. Trebuie sa ne adaptam. Este crizafinanciara, apar tot felul de situatii, negocieri, dar in Unireaintotdeauna s-a incercat aducerea unor branduri mari care sa creezeun flux de clienti", spune Eugen Ionescu, care admite ca venireaZara la parterul magazinului, in locul retailerului de electronicesi electrocasnice Media Galaxy, a avut cel mai mare impact,crescand atractivitatea centrului si atragand si alte marciconcurente, cum a fost cazul Mango, lansat in a doua jumatate aacestui an.

"Mai sunt companii importante care doresc sa intre in Unirea,dar deocamdata sunt contracte in derulare. Poate daca am fi avut osuprafata de vanzare dubla, ar fi fost altceva", completeazaIonescu. Astfel, daca investitiile in centrul comercial au fostconstientizate in timp, deschiderea unor magazine de talia MediaGalaxy sau Zara aduce din prima zi clienti. "Cand s-a deschis MediaGalaxy s-au spart geamuri, a venit politia pentru ca oamenii erauatrasi de promotiile si preturile mici din magazin. Deschidereaunei astfel de unitati, coroborata cu o politica de magazin buna,poate fi un boom", crede Ionescu.

Unirea Shopping Center, care a rulat in 2008 afaceri de 25,7mil. euro, este vazut astazi ca unul dintre cele mai vizitatemalluri (circa 40.000 de vizitatori zilnic) si printre cele maiatractive pentru proprietarii de magazine, chiar daca nivelulchiriei este unul dintre cele mai ridicate din Capitala (circa 40euro/mp). Chiar daca in prezent pe langa brandurile cunoscute suntsi magazine mici no-name, mai ales in aripa Calarasi, tendinta estede reorganizare, astfel incat vizibilitatea cea mai mare sa fie anumelor importante care sa atraga clienti.

Investitii

INLOCUIREA SCARILOR RULANTE

  • Anul: 2004
  • Localizare: in corpurile Central si Splai
  • Valoarea investitiei: 1,1 mil. euro

INLOCUIREA ASCENSOARELOR

  • Anul: 2004
  • Localizare: in corpurile Central, Splai si Calarasi
  • Valoarea investitiei: 400.000 euro

INLOCUIREA SISTEMULUI DE VENTILATIE SICLIMATIZARE

  • Anul: proiect inceput in 2008 si va fi continuat pana in anul2010
  • Localizare: in corpurile Splai si Central
  • Valoarea investitiei: 3,5 mil. euro

INLOCUIREA UsILOR DE ACCES INMAGAZIN

  • Anul: 2007 (usa rotativa Corp Calarasi), 2009 (usa rotativaCorp Splai si Corp Central)
  • Valoarea investitiei: 174.000 euro

FOOD COURT

  • Anul: 2007
  • Suprafata: 1.600 metri patrati
  • Valoarea investitiei: 3 mil. euro

Istoric

  • septembrie 1976: deschiderea oficiala a magazinului Unirea siinaugurarea Corpului Central
  • iulie-august 1989: incep sa functioneze corpurile Splai siCalarasi
  • 1990: au inceput sa apara buticuri, consignatii, magazineprivate
  • noiembrie 1999: magazinul a fost privatizat

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO