♦ România se descurcă de una singură, chiar şi fără intervenţia Bruxelles-ului, în a accelera scoaterea din funcţiune a marilor centrale pe cărbune. Astfel, prin blocarea birocratică a decopertărilor necesare pentru accesul la noi surse de cărbune, Complexul Energetic Oltenia a închis anul trecut 20% din capacitatea sa. Problema este că graba de a închide centrale vine pe un fond de lipsă totală de investiţii pe segmentul producţiei de energie convenţională într-o perioadă de creştere a consumului.
Autorităţile române s-au angajat, în contextul tranziţiei energetice la nivel european, la cea mai rapidă ieşire din zona de cărbuni, termenul asumat fiind anul 2032, mai devreme decât Germania sau Polonia. Graba aceasta privind exitul din cărbuni este însă greu de înţeles, în contextul în care România are încă de pe acum atinse ţintele de decarbonare stabilite pentru anul 2030. Dar dincolo de direcţiile stabilite de UE, însuşi statul român pune umărul la decimarea producţiei de energie din cărbuni, esenţială mai ales în perioada iernii, în contextul în care în ultimii 30 de ani niciun proiect de producţie, de la zero, iniţiat de stat nu a fost finalizat.
„Dintr-un total de 3.700 MW, anul trecut, acum avem 2.900 MW prin retragerea din funcţiune a blocului 3 de la Turceni şi a blocului 8 de la Işalniţa. Nici nu avem materie primă pentru a funcţiona cu toate grupurile pentru că decopertările au fost blocate mult timp. Abia în ultimii trei ani am reuşit să mai facem progrese“, a declarat Daniel Burlan, preşedintele directoratului Complexului Energetic Oltenia, în cadrul unei conferinţe Focus Energetic. Complexul Energetic Oltenia este cel mai mare producător de energie pe cărbune (lignit) din România, ieri, de exemplu, având o pondere de 20% în producţia de energie naţională.
