De la conserve de castraveţi muraţi care au ingredientul principal din alte ţări până la fasole ambalată care vine cu precădere din import, toate acestea relevă faptul că undeva între producţie şi procesare se rupe firul. Sunt câteva produse unde „provenit din UE şi din afara UE“ domină etichetele, iar un exerciţiu făcut de ZF într-un magazin din comerţul modern relevă faptul că deşi de multe ori produsul poartă un brand românesc sau pe etichetă apare steagul ţării noastre, în realitate materia primă nu e locală.
Astfel, dacă ne uităm la ketchup, o parte din mărcile de bulion, muştar sau chiar un produs românesc, Salamul de Sibiu, vedem că materia primă principală nu provine din România. Pe de altă parte, sunt parteneriate care mai spală imaginea agriculturii româneşti. Berea este făcută cu ingrediente preponderent locale, pentru chipsurile Lay’s şi Chio fabricile din România folosesc cartofi româneşti, iar restaurantele fast-food au parteneriate în principal cu producătorii de carne de pui şi vită.
