Companii

Cum arată o mare arteră comercială a Capitalei: farmacii, bănci, pariuri, amanet şi Mega Image. Bulevardul Ştefan cel Mare poate fi multiplicat în tot Bucureştiul

Şoseaua Ştefan cel Mare face parte din inelul principal de circulaţie al Capitalei, făcând legătura între Piaţa Victoriei şi Piaţa Obor

Autor: Cristi Moga

27.08.2014, 00:09 5714

Cine visează ca arterele Bucureştiului să capete ceva din parfumul Parisului, unde pe numeroase străzi pot fi întâlnite din loc în loc magazine de panificaţie sau de legume şi fructe deţinute de mici comercianţi independenţi, probabil va trebui să mai aştepte o perioadă. Mai mult, bulevardele Capitalei nu seamănă nici cu cele din Viena, München sau Milano, unde în special marii retaileri de îmbrăcăminte şi încălţăminte fac legea şi reprezintă o atracţie pentru „turiştii de shopping“.

Astfel, pe şoseaua Ştefan cel Mare, o arteră care poate fi considerată reprezentativă pentru comerţul Capitalei, nefiind nici Calea Victoriei, dar nici Calea Rahovei, cele mai multe spaţii sunt ocupate de farmacii şi bănci, semn că principalele probleme ale locuitorilor din zonă sunt procurarea medicamentelor şi plata ratelor la credite.

Plecând de la Calea Dorobanţilor, unde începe şoseaua Ştefan cel Mare, şi mergând până la intersecţia cu strada Despot Vodă, pe o distanţă de circa 1,3 kilometri care poate fi străbătută în 10-15 minute, sunt nu mai puţin de 14 farmacii şi 13 sedii de bănci într-un total de 105 spaţii comerciale, asta după ce în criză băncile şi-au redus la nivel naţional reţeaua de agenţii şi sucursale cu peste 1.000 de unităţi, la circa 5.500. Din analiza comercială a acestui tronson de pe şoseaua Ştefan cel Mare se observă că băncile nu au tăiat doar din numărul agenţiilor, ci şi din suprafaţa acestora, ţinând cont că cel puţin trei din cele 13 birouri bancare din zonă, ale BCR, BRD şi CEC Bank, funcţionează în spaţii mai mici după ce şi-au restrâns activitatea.

În schimb, numărul de farmacii din Bucureşti a continuat să crească în ultimii ani, ajungând la circa 1.000 de unităţi, iar lanţuri precum Sensiblu, Catena, Belladona, HelpNet sau Dona au cea mai mare acoperire, nelipsind nici din zona Ştefan cel Mare.

După farmacii şi bănci, următorul sector de acti­vitate reprezentat în spaţiile analizate este cel vesti­mentar, cu zece magazine de îmbrăcăminte şi încălţă­minte, dar în loc de H&M sau Zara, cei mai „în vogă“ retaileri din Bucureşti în prezent, spaţiile sunt ocupate de magazine necu­noscute purtând denumiri ca Root sau Point G.

Asta în ciuda faptului că nivelul solicitat al chiriilor din zonă este comparabil sau chiar mai ridicat decât în unele centre comerciale din Bucureşti, proprietarii bazându-se pe traficul pietonal destul de intens din zonă.

„Spaţiul respectiv are o suprafaţă de 167 de metri pătraţi şi o chirie de 45 de euro/metrul pătrat lunar plus TVA, echivalentul a circa 7.500 de euro. Preţul se negociază. Aştept o contraofertă de la dumneavoastră“, îşi prezenta ieri oferta reprezentantul unei companii care închiriază un spaţiu din zonă care a fost ocupat de operatorul de telefonie mobilă Zapp între două agenţii ale băncilor UniCredit şi Alpha Bank.

Nivelul ridicat al chiriilor este probabil şi cel mai important motiv pentru care mici afaceri antreprenoriale pot rezista cu greu pe o asemenea arteră. Ce poţi vinde şi cu ce marjă pentru ca la sfârşitul fiecărei zile să poţi plăti o chirie de 250 de euro (1.200 de lei) plus TVA, salariile, marfa, utilităţile, taxele şi, eventual, să mai rămâi şi tu cu ceva?

Cu toate acestea, doar şase spaţii sunt în prezent neocupate pe acest tronson, iar într-unul dintre acestea se amenajează un magazin cu articole pentru animale după ce BCR a redus spaţiul sucursalei de pe Ştefan cel Mare.

„Cam la doi ani se schimbă chiriaşii din zonă. Noi vrem să rezistăm până la capăt“, spune zâmbind unul dintre ospătarii restaurantului La Plăcinte, deschis recent pe Ştefan cel Mare. „Din câte am înţeles de la localnici, aici era înainte un sediu al PSD-ului“, a mai spus acesta.

Pariul basarabenilor, care au decis să extindă pe Ştefan cel Mare afacerea La Plăcinte începută la nivel local în Piaţa Romană din Bucureşti, ar putea fi riscant, ţinând cont că în zonă nu sunt clădiri mari de birouri şi nici multe restaurante care să creeze un trafic la orele prânzului, iar găsirea unui loc de parcare este o mare problemă la orice oră.

Brutăria din Sat este unul dintre puţinele magazine antreprenoriale a cărui vitrină îţi atrage atenţia.

 

Oferta „gastronomică“ pe tronsonul analizat mai cuprinde în prezent un restaurant cu specific vietnamez, o unitate SpringTime, două cofetării, două patiserii şi o covrigărie, astfel că locuitorii blocurilor din zonă mănâncă probabil mai mult acasă.

Culoarea zonei este dată în special de siglele băncilor, farmaciilor şi a sălilor de jocuri de noroc, iar impresia este că antreprenorii locali nu au experienţa marketingului şi amenajării unei vitrine. Unul dintre spaţiile care atrage atenţia este al magazinului de panificaţie Brutăria din Sat, afacere al cărei site nu este funcţional deoarece „acum facem pâine şi după ce terminăm o să ne facem şi website-ul!“, după cum precizează administratorii paginii web.

După un proces de expansiune rapid, comparabil doar cu cel al reţelei Mic.ro, belgienii de la Mega Image au ajuns la circa 200 de magazine Mega Image şi Shop&Go în Bucureşti, iar trei supermarketuri Mega Image sunt în zona analizată, motiv pentru care numărul chioşcurilor independente este destul de redus, în condiţiile în care micii antreprenori nu pot face faţă preţurilor negociate cu furnizorii de grupul ale cărui vânzări anuale au trecut pragul de jumătate de miliard de euro.

Tot la nivel de „excepţii“, în cele 100 de spaţii şi-a făcut loc şi o librărie, o croitorie, o curăţătorie şi un magazin cu „totul până la 5 lei“, strada şi mixul comercial oferind o imagine destul de fidelă a preocupărilor şi posibilităţilor financiare de la nivelul unui oraş. Iar exemplul de pe Ştefan cel Mare poate fi extins şi pe Iuliu Maniu (Militari), Camil Ressu (Nicolae Grigorescu), Calea Văcăreşti (Timpuri Noi), Mihai Bravu (Muncii) sau şoseaua Colentina. Marii chiriaşi sunt aceiaşi: bănci, farmacii, case de amanet şi pariuri, supermarketuri Mega Image sau Shop&Go, diferenţa faţă de şoseaua Ştefan cel Mare constă doar în nivelul chiriei.

Farmaciile aparţinând unor lanţuri precum Catena sau Sensiblu ocupă cele mai multe spaţii pe Ştefan cel Mare

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO