♦ Niciodată energia verde nu a fost mai importantă decât după izbucnirea războiului din Ucraina, accelerarea proiectelor eoliene sau solare fiind una dintre puţinele strategii pe care UE le are la îndemână pentru a mai diminua dependenţa de gazul rusesc. Dar în timp ce unele state au făcut paşi semnificativi în acestă direcţie, în România timpul a stat în loc. Dincolo de avalanşa de avize, puţine proiecte chiar s-au realizat.
Polonia a montat în 2023 1.157 MW în proiecte de energie eoliană şi ocupă astfel locul 6 la nivelul UE în ceea ce priveşte investiţiile finalizate în 2023. Cu 543 MW conectaţi în parcuri eoliene, Grecia ocupă loul 8 la nivelul UE, clasament dominat de Germania, Olanda şi Suedia. Ucraina, în plin război, a montat 146 MW în parcuri eoliene. România rămâne cu potenţialul la coada clasamentului, dar, chiar şi aşa, cei 72 MW conectaţi la reţea sunt primii după un deceniu de blocaj total al investiţiilor.
Privind mai în spate, multe dintre statele europene şi-au intensificat eforturile pentru a finaliza proiecte de energie verde faţă de 2021, anul de dinaintea invaziei ruseşti asupra Ucrainei. Exemplele Poloniei şi al Germaniei sunt cele mai grăitoare. De exemplu, în 2021, polonezii au montat 660 MW în proiecte de energie eoliană, în 2022 au ajuns la 1.517 MW, continuat apoi în 2023 cu instalări de 1.157 MW. Germania, la rândul său, în 2021 a avut finalizaţi 1.925 MW în parcuri eoliene noi, arată datele din rapoartele WindEurope, cea mai mare organizaţie europeană dedicată promovării intereselor industriei eoliene. În 2022, germanii au finalizat 2.745 MW pentru ca în 2023 capacitatea proiectelor eoliene finalizate de Germania să ajungă la aproape 4.000 MW, mai arată datele WindEurope.
