"Canalele de distribuţie au fost alese pentru a ajunge cât mai bine la grupurile ţintă: persoane cu venituri peste medie, cu studii superioare şi care au intrat în contact cu stilul de viaţă occidental, expaţi şi alţii", a spus Ioana Anghel, PR Manager al Jidvei, companie deţinută de familia Necşulescu.
Jidvei, companie care deţine aproximativ 2.000 de hectare cultivate cu viţă-de-vie în judeţul Alba, exportă vin - sub 10% din cifra de afaceri - în state din Europa, dar şi în SUA şi Asia. Şi alţi producători precum Tohani sau Vinexport Focşani au intrat în China, potrivit ultimelor informaţii disponibile, însă volumele pe care le fac în aceste zone sunt mici.
La nivelul întregii industrii româneşti, exporturile de vin sunt reduse comparativ cu potenţialul.
România se află pe locul 32 în lume din punctul de vedere al exportului de vin, cu livrări externe situate sub 0,1 milioane de hectolitri, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV), fiind depăşită de statele vecine Moldova, Bulgaria, Ungaria şi Serbia.
Deşi este bine poziţionată din punctul de vedere al suprafeţei ocupate cu viţă-de-vie, aflându-se pe locul 10 în lume, România nu îşi exploatează suficient potenţialul, astfel încât să reuşească să-şi impună vinurile pe alte pieţe.
Cum au ajuns în China
"China a devenit o piaţă interesantă pentru noi în 2009, când, odată cu intrarea pe rod de noi suprafeţe, piaţa internă nu mai putea absorbi toată cantitatea de vin pe care o putem produce. Acesta a fost motivul pentru care am hotărât să abordăm şi pieţele externe. China reprezenta un caz cu totul special, unde puterea de cumpărarea şi cantitatea de vin consumată erau în continuă creştere, spre deosebire de statele din Europa ce înregistrau stagnări sau chiar scăderi", a mai spus Ioana Anghel.
În noiembrie 2009, Jidvei a demarat un proiect pe trei ani de 0,6 mil. euro cofinanţat de Uniunea Europeană şi Guvern, pentru promovarea vinurilor liniştite şi spumante în China. Totodată a înfiinţat în China (oraşul Ningbo, provincia Zhejiang) o companie pentru importul acestor vinuri.
"Am ales această abordare deoarece am dorit ca în China să avem o prezenţă stabilă, dar şi pentru a elimina o verigă din lanţul de distribuţie, cea a importatorului, oferind astfel mai mare stabilitate preţului de intrare al produsului", a explicat Ioana Anghel.
Primul export efectiv de vinuri a avut loc la sfârşitul anului 2010, în condiţiile în care timp de nouă luni au durat "formalităţile pentru înfiinţarea companiei, pentru obţinerea licenţei de import şi pentru aprobarea produselor de către comisiile de control din China".
Despre piaţa de vinuri din China, ea spune că este în continuă mişcare, iar mare parte din vinurile consumate sunt vinuri roşii.
Compania Jidvei, business al familiei Necşulescu, este cunoscută drept producător de vinuri albe, dar cu toate acestea se aşteaptă la "creşteri semnificative" în următorii ani.
O piaţă în scădere
Piaţa locală a vinului, care absoarbe aproape toată producţia internă, este de aproximativ 350 mil. euro, ajungând la această valoare după ce în urmă cu trei ani era de circa 450 mil. euro. Cei mai mari jucători pe piaţa vinului sunt Murfatlar, Cotnari, Jidvei, Vincon, Halewood şi alţii.
Conform unei analize a ZF pe baza datelor existente pe site-ul Ministerului de Finanţe, primele 20 de companii din domeniul producţiei vinului au raportat anul trecut afaceri de peste 177 de milioane de euro, în scădere cu 6,8% comparativ cu nivelul de aproximativ 190 de milioane de euro în 2009.
Piaţa este extrem de fragmentată având în vedere că liderul - Murfatlar - nu a reuşit să spargă pragul de 30 de milioane de euro.
Producţia de vin se ridică anul acesta la circa 6,5 mil. hectolitri, cu 30% mai mult comparativ cu 2010, potrivit datelor Patronatului Naţional al Viţei şi Vinului (PNVV).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
