Cum au deschis mallurile şi mâncarea fast-food calea spre obezitate de la vârste fragede. Numărul copiilor cu diabet s-a dublat în 10 ani

♦ Aproximativ 16% dintre copiii de 10-15 ani sunt obezi, iar alţi 16% sunt supraponderali, arată datele Societăţii Române de Chirurgie Metabolică ♦ Medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice: „Alimentaţia nesănătoasă generează obezitate la copii, în creştere alarmantă în Europa şi întreaga lume“ ♦ Medic specialist psihiatrie pediatrică: „Pentru mintea unui copil, a vedea personajele preferate pe ambalajul unui meniu de fast-food înseamnă a fi invitat într-o poveste familiară şi distractivă – un mesaj irezistibil care poate eclipsa realitatea nutriţională“.

Agitaţie, lumini, personaje din desene animate sau filme, za­hăr, prăjeli. În acest uni­vers intră copiii şi tinerii când fac primii paşi în zonele de mâncare din malluri, dar şi primii paşi, metaforic vorbind, în viaţă. Marile lanţuri de fast-food au în oferte meniuri „pentru copii“. De fapt, sunt aceleaşi produse de la adulţi, dar în porţii mai mici. Ce au în plus este însă un marketing extrem de bine pus la punct, care îi face pe cei mici captivii consumului de produse fast-food. Iar cum cresc, aşa rămân: „obiceiurile alimentare formate în copilărie sunt păstrate de regulă şi la maturitate“, spu­ne dr. Iuliana Filip, medic primar diabet za­harat, nutriţie şi boli metabolice, fondatoa­rea clinicii Novus din Ploieşti.

Ea atrage atenţia că obezitatea la copii este în creştere alarmantă, lucru confirmat şi de cifre. Sunt peste 215.000 de copii români cu o problemă cu greutatea, adică sunt fie obezi, fie supraponderali, din cele mai recente date ale Societăţii Române de Chirurgie Metabolică, aferente anului 2024.

Iar când nouă din zece copii consumă dul­ciuri în fiecare zi şi jumătate dintre ei beau cel puţin de câteva ori pe săptămână bău­turi carbogazoase, conform Reveal Marketing Research, bolile cronice (cum este diabetul, spre exemplu) au calea deschisă.

Dr. Iuliana Filip, medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, fondatoarea clinicii Novus din Ploieşti: Mulţi părinţi folosesc fast foodul ca recompense, petrecerile de zilele de naştere cel mai des se întâmplă în aceste locatii, grupul de prieteni ai copilului ajunge acolo des şi povestesc astfel întreţin cultul fast-food.

„Mâncarea de tip fast-food este conce­pută să aducă satisfacţie rapidă la nivelul papi­­lelor gustative – conţine mult zahăr, sare, grăsimi şi arome puternice care atrag în mod natural gusturile copiilor. Textura cro­cantă şi combinaţiile de arome sunt plăcute tocmai pentru ca aduc rapid o stimulare la nivel senzorial, apoi la nivelul sistemului limbic nevoile emoţionale sunt atinse“, potrivit dr. Iuliana Filip.

Ea atrage atenţia că alimentaţia este o nevoie fiziologică de bază, con­form piramidei lui Maslow, iar în cazul copiilor, o alimentaţie de bună calitate, bogată în nutrienţi, completată de activitate fizică regulată reprezintă calea spre sănătate şi creştere optimă pentru cei mici.

Ce se întâmplă după o masă fast-food?

Medicul explică ce obţine un copil atunci când mănâncă fast-food: „Un produs înalt caloric în care predomină zahararurile înalt rafinate şi grăsimile cu minim de informaţie asupra etichetei alimentare şi a sursei de provenienţă a in­gredientelor.

Un a­li­ment superpro­cesat modifică la nivel de hormoni şi neurotrans­mi­ţători com­portamentul alimentar în susţi­nerea acelora care cresc dorinţa de a mânca mai mult, mai des şi mai cu plăcere acel produs. La nivel intestinal distruge echilibrul bacterian, deter­mină boli inflamatorii intes­ti­nale, boli alergice, boli me­ta­bolice“, spune Iuliana Filip.

Imaginea care face cât 1.000 de cuvinte

Dr. Andrei Stanciu, medic specialist psi­hiatrie pediatrică, managerul Clinicii Hope Timişoara, a analizat cât de mult influen­ţea­ză imaginea personajelor din desene animate dorinţa copiilor de a consuma produse fast-food.

Dr. Andrei Stanciu, medic specialist psihiatrie pediatrică, managerul Clinicii Hope Timişoara: Influenţa vizuală şi emoţională sporeşte dorinţa de a obţine produsul şi, implicit, creşte consumul de alimente nesănătoase. Efectele se văd în preferinţele alimentare formate de timpuriu, în insistenţa copiilor faţă de părinţi pentru a cumpăra astfel de produse şi, din nefericire, în incidenţa obezităţii la vârste fragede.

„Pentru mintea unui copil, a vedea per­so­najele preferate pe ambalajul unui meniu de fast-food înseamnă a fi invitat într-o po­ves­te familiară şi distractivă – un mesaj ire­zis­tibil care poate eclipsa realitatea nutriţio­nală. Această influenţă vizuală şi emoţională sporeşte dorinţa de a obţine produsul şi, implicit, creşte consumul de alimente nesă­nătoase“, potrivit dr. Andrei Stanciu.

Cum se traduce acest marketing? Copiii insistă ca părinţii să le cumpere aceste produ­se, iar cei din urmă cedează presiunii celor mici.

„Copiii preşcolari şi şcolarii mici nu au încă dezvoltate pe deplin capacităţile cogni­ti­ve de a înţelege scopul persuasiv al publici­tă­ţii. Un personaj de desene animate văzut pe un ambalaj nu este perceput ca o reclamă, ci ca o continuare a universului de joacă al co­pi­lului. Cel mic tinde să creadă că acel per­so­naj îi «recomandă» sau îi face produsul mai special. Studiile confirmă că prezenţa unei mascote cu­nos­cute pe ambalaj are un efect puternic: copiii spun că li se pare mai gustos un aliment nesănă­tos dacă ambalajul său poartă un per­sonaj de de­sene animate, com­parativ cu acelaşi produs în ambalaj simplu“, mai explică specialistul.

Schimbarea pentru viitor

Medicul Andrei Stanciu a oferit câteva exemple ale măsurilor luate de mai multe ţări pentru a-i proteja pe cei mici.

Astfel, în Chile exită o lege din 2016 care interzice folosirea personajelor de desene a­ni­mate, a mascotelor de brand, a animaţiilor sau a jucăriilor în promovarea produselor bo­gate în zahăr, sare ori grăsimi, destinate copiilor sub 14 ani, iar cadourile de tip jucă­rie la meniurile pentru copii au fost de asemenea eliminate prin lege.

În Mexic în 2018 s-au introdus restricţii care au interzis mascotele şi personajele pe am­balajele produselor alimentare nesănă­toa­se. La raft, dulciurile şi gustările cu valoa­re nutritivă scăzută au trebuit să renunţe la ambalajele cu desene atractive.

În San Francisco (Statele Unite) este o ordonanţă ce interzice oferirea de jucării cadou împreună cu meniuri pentru copii ce depăşesc anumite limite de calorii, zahăr sau grăsimi Taiwan a limitat publicitatea TV la orele de vârf şi a impus inclusiv o interdicţie asupra promovării jucăriilor gratuite la meniurile pentru copii.

Şi în ţări precum Canada, Norvegia, Ma­rea Britanie, Irlanda, Suedia sunt diverse for­me de reglementare a publicităţii alimentare către minori, potrivit informaţiilor adunate de dr. Andrei Stanciu.