Companii

Cum conturează Dacian Ciolos profilul agricultorului in 2020: navetist la oras, asociat la sat

Cum conturează Dacian Ciolos profilul agricultorului in...
10.11.2015, 16:02 1569

Dacian Ciolos a ajuns in Romania cu o mica intarziere, programul vizitei sale oficiale suferind unele modificari din cauza norului de cenusa provocat de eruptia vulcanului islandez, care a paralizat tot traficul aerian saptamana trecuta.

Asa se face ca intalnirea cu premierul Emil Boc pentru a discuta "trecerea la o crestere economica inteligenta, favorabila incluziunii sociale in Uniunea Europeana", conferinta de la Ministerul Agriculturii si interviurile "de cel mult 15 minute" cu cativa jurnalisti au fost comprimate intr-o singura zi, catalogata de comisar ca fiind "placuta". Chiar daca nu a apucat sa ajunga "nici acasa", dupa cum i-a spus unei colege de la Reprezentanta Comisiei Europene la Bucuresti, vizita sa nu a avut impactul asteptat, fiind umbrita de un alt subiect de actualitate- "Au voie sau nu in piete micii agricultori fara stampila? Mai primesc agricultorii subventii daca nu sunt inregistrati la Registrul Comertului ca persoana fizica autorizata cel putin?".

"Sunt decizii luate de autoritatile locale pe care nu le comentez, dar cu siguranta autoritatile romane au motive sa faca treaba asta", se limiteaza Dacian Ciolos sa spuna in scurtul interviu acordat Ziarului Financiar.

Intr-un moment in care autoritatile se plang de piata neagra nefiscalizata, dar sunt acuzate de federatii ca "omoara micul agricultor" daca il pun sa declare la stat tot ce vinde, cand sute de proiecte de dezvoltare rurala sunt selectate pentru a putea fi sprijinite prin ajutoare europene, dar nu pot fi demarate din lipsa de cofinantare, agricultura romaneasca se vede "mult mai complexa si mult mai diversa" prin ochii comisarului Ciolos decat se vedea prin ochii ministrului Ciolos, in urma cu un an jumatate.

"In timp, datorita reformei, datorita performantei agricole, Romania nu va putea mentine toti agricultorii de azi, dar nu cred ca un numar mare de agricultori este o povara. Daca agricultorii respectivi vor putea trai din activitatea agricola pe care o realizeaza, va fi un lucru bun din punct de vedere social in primul rand, al mentinerii locurilor de munca", este de parere Ciolos.

Portret de agricultor

Asta este doar o caracteristica a satului romanesc din 2020, potrivit comisarului european, care incepe sa contureze un profil al sateanului altfel decat cel in tusele gri cu care suntem obisnuiti in prezent. "Trebuie gandite mecanisme prin care sa poti da posibilitatea producatorilor locali sa continue sa realizeze produse, sa poata sa se organizeze ca sa-si colecteze produsele si sa le comercializeze. Vad satenii si ca initiatori ai unor activitati de turism rural sau facand naveta cateva zile pe saptamana la orasul din apropiere pentru a lucra in anumite servicii si venind pe urma pentru a practica agricultura", enumera pe scurt Ciolos viitoarele atributii ale agricultorului din 2020.

Un exemplu dat este cel al Spaniei, unde, dincolo de productia de masline sau de vin, majoritatea producatorilor au si alta activitate in oras si pot sa isi desfasoare si activitatea agricola pentru ca investesc in comun in utilaje agricole, pentru ca fac parte dintr-o cooperativa care le preia productia si ii ajuta sa comercializeze cu o valoare adaugata ridicata.

Deocamdata Romania nu isi poate atribui statutul de tara competitiva pe piata europeana, fiind pusa de cele mai multe ori in situatia de a importa mare parte din produsele alimentare, dar, in perspectiva comisarului Ciolos, se poate lauda "cu produse de calitate, daca ar fi mai bine puse in valoare".

" Este o problema mai veche, cea legata de organizatiile de producatori, fara de care Romania nu poate vorbi de competitivitate. In prezent, sunt ferme care produc de calitate, dar in cantitati mai mici si nu sunt suficient de bine organizate ca ele sa apara pe piata", crede el.

In ceea ce priveste partea de procesare, o alta veriga slaba a sectorului agricol, exista marje de manevra pentru statele membre ca prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), statul sa poata integra sau sa tina cont de specificitatea anumitor regiuni si sa vina cu programe prin care aceste probleme sa fie rezolvate, in viziunea lui Dacian Ciolos.

Ce facem cu fondurile europene

Cum sta insa Romania la capitolul absorbtie a fondurilor europene? " Mai bine ca alte state membre in ceea ce priveste acreditarea de masuri in PNDR si chiar contractarea de proiecte, dar mai prost la capitolul plata efectiva realizata pe proiecte care sunt in curs sau care trebuie executate", spune comisarul european pe agricultura.

Institutiile publice si sistemul bancar trebuie sa gaseasca urgent o modalitate de creditarea a proiectelor, pentru ca altfel "este greu sa vorbim de dezvoltare", in conditiile in care unii fermieri cu proiecte aprobate nu pot nici sa inceapa investitiile. "Sunt dezamagit. Am discutat si cu premierul Boc pe marginea acestui subiect. Romania nu poate folosi doar cantitativ valoric fondurile europene, ci si calitativ, pentru ca una este sa asiguri o absorbtie din punctul de vedere al sumei pe care o utilizezi si alta e ca suma respectiva sa se duca acolo unde ea poate avea impactul cel mai vizibil", crede Ciolos, care insa vede schimbari majore, chiar daca nu bruste, in agricultura locala fata de perioada 2000-2003.

Cine produce ieftin vinde mai bine

Competitivitatea pe piata agricola este data de doua elemente- variatia pretului pe piata si costul de productie.

Legat de variatia pretului pe piata, exista mecanisme de interventie care incearca sa mentina pretul in anumite limite de variatie, dar de cele mai multe ori agricultorii romani se plang ca nu pot face fata concurentei europene care are subventii mai mari si deci costuri de productie acoperite intr-o mai mare masura.

"Este clar ca cei care vand cel mai bine sunt fie cei care produc cel mai ieftin, fie cei care produc cu valoarea adaugata ridicata, care, chiar daca ofera produse mai scumpe, le dau pentru ca sunt mai sigure, mai bune, mai cunoscute", concluzioneaza Ciolos, sustinand ca fara investitii in modernizare, costurile de productie nu vor scadea insa. Romania poate fi competitiva pe mai multe sectoare, cum ar fi cel cerealier, de carne de porc si in timp si pe cel de carne de pui, sustine comisarul.

In ceea ce priveste competitivitatea legata de capacitatea de a realiza produse cu valoare adaugata ridicata de calitate si care sa fie cerute nu doar de piata comunitara, ci si de cea mondiala, sectorul traditional ar putea fi motorul de crestere, crede Ciolos, " daca producatorii se vor asocia".

CV-ul comisarului european Dacian Ciolos

Absolvent al Facultatii de Horticultura in cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj, cu studii post-universitare in Franta, Dacian CioloS, 41 de ani, a lucrat prima data la Comisia Europeana in 1997 ca agro-economist stagiar la elaborarea Programului SAPARD.

Dupa ce a fost coordonator al programelor de cooperare franco-romane in dezvoltare agricola si rurala, in perioada 2002-2003 a facut parte din delegatia Comisiei Europene la Bucuresti, ocupand functia de Task Manager pe agricultura si dezvoltare rurala, ocupandu-se de implementarea programului SAPARD.

Din 2005 a devenit consilier al ministrului agriculturii, loc pe care l-a si ocupat pana la sfarsitul lui 2007, dupa ce cateva luni a fost subsecretar de stat pentru Afaceri Europene.

In noiembrie 2009, Ciolos este desemnat comisar european pentru portofoliul Agricultura, iar in februarie anul acesta primeste votul de investitura al Parlamentului European.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO