Moştenitorul hanului, Şerban Cantacuzino, are în plandeschiderea grădinii de vară din curtea interioară şi a unuirestaurant cu specific oriental până la jumătatea anului, iarulterior inaugurarea unui butic hotel şi a celebrei crame ahanului.
Până ca aceste investiţii să capete contur, două cafenele şi unbistro legate de numele Manuc au fost deschise deja la parterulHanului, cu vedere spre Splaiul Unirii. Cu excepţia lor însă nimicnu dă impresia, la o privire din exterior, că hanul ar putea fifuncţional, situaţie care se menţine de ani de zile. În interiorînsă, cadrul pentru ca la vară clienţii să poată savura din nou unpurcel la proţap şi o halbă rece cu bere începe să fie creat.
"Patru ani a trebuit să facem curat, să măsurăm, să facemproiecte, să luăm avize. Numai partea de curăţenie a necesitat 800de containere de 7 metri cubi fiecare, pentru că în băi, deexemplu, au fost puse cu ciment trei rânduri de faianţă una pestealta. Ne-a luat mult timp să scoatem toate vechiturile pentru camai apoi să vedem ce avem de făcut în continuare", povesteştepentru ZF Şerban Cantacuzino, căruia i-a fost restituit hanul laînceputul lui 2007 printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă datăde Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie.
Clădirea, construită în urmă cu peste 200 de ani de negustorularmean Manuc Bei şi care ulterior a intrat în posesia familieiBăicoianu, a fost naţionalizată în 1950, fiind administrată de statprin diferite societăţi de alimentaţie publică.
Constantin Şerban Cantacuzino, moştenitorul imobilului, a cerutîn instanţă proprietatea în urmă cu 14 ani. "M-am gândit că atâttimp cât există o lege prin care pot să primesc ceea ce îmiaparţine, pot să îmi iau acest drept", explică Cantacuzino motivulpentru care s-a luptat în instanţă până în 2007 cu firma de statTrocadero, care administra la acea vreme hanul, pentru a intra înposesia clădirii.
Volksbank a finanţat o parte din renovare
După ce a preluat Hanul lui Manuc, Şerban Cantacuzino a apelatla un credit de 1,5 mil. euro de la Volksbank pentru a începerecondiţionarea imobilului.
Singurul spaţiu funcţional la acea vreme era restaurantulFestival 39, deschis din 2006 pe o suprafaţă totală de circa 400mp, având 100 de locuri la parter şi etaj. Festival 39, cunoscut şisub numele de Cafeneaua Bucureştiului d'altădată, a fost închis laînceputul anului trecut "din cauza nivelului prea mare al chiriei,în condiţiile unor scăderi ale vânzărilor cu până la 25%", după cumspunea anterior patronul acestuia, Tibor Denes.
De partea cealaltă, proprietarul clădirii pune rupereacontractului cu Festival 39 pe seama unor datorii acumulate decătre Denes.
Închiderea restaurantului a lăsat loc altor altor investitori.Parterul clădirii cu vedere la Splai s-a ocupat rapid. La începutulanului trecut, Şerban Cantacuzino a predat fostul restaurant şispaţiul din dreapta acestuia asociatului său turc Murat Demiraypentru a deschide aici Manuc Bistro şi Café Manuc, prin intermediulcompaniei Manuc Turistic. "Numai cafeneaua a necesitat o investiţiede peste 70.000 de euro. Eu m-am ocupat cu amenajarea, întrucâttâmplăria am realizat-o aici, iar Demiray a preluat administrareabusinessului."
Primele semne ale reîntoarcerii lui Manuc: un bistro şio cafenea
Cu banii de pe chirii, dar "şi din surse proprii", moştenitorulHanului a continuat procesul de renovare. "Am ţinut cont până la unmoment dat de banii cheltuiţi. Am cumpărat centrală termică nouă,am pus tubulatura de aer şi calorifere, am înlocuit ţevile spartecu 6 km de ţeavă nouă. Numai asta m-a costat 700.000 de euro",spune Cantacuzino. Până la două milioane de euro, investiţiiles-au mai dus în schimbarea pavajului din curtea interioară ahanului sau înlocuirea lemnului de fag din interior, pus înperioada comunistă, cu lemn de stejar, pentru a reconstituiimaginea hanului de pe vremea Cleopatrei Băicoianu, străbunica luiŞerban Cantacuzino.
Toate aceste schimbări i-au adus proprietarului nenumăratesomaţii din partea autorităţilor care l-au acuzat de începerealucrărilor de amenajare fără autorizaţii într-un imobil monumentistoric.
"Am înlocuit doar fagul pus de foştii proprietari, care augândit că era mai ieftin, cu 200 de metri cubi de stejar. De anulacesta vom începe să deschidem din unităţi. Restaurantul este gata, curtea interioară va fi din nou terasa pe care o ştie toată lumea,iar pe lângă asta vreau ca la un moment dat să inaugurez şi unbutic hotel", îşi face planul Cantacuzino, aşezat la una din meseleCafé Manuc.
Cantacuzino recunoaşte că în prezent cele trei unităţi deschiseîn cadrul hanului atrag clienţi doar iarna, anotimpul caldîndreptând bucureştenii şi turiştii străini deopotrivă cătreterasele deschise în ultimii trei ani în Centrul Vechi, la doarcâţiva zeci de metri distanţă. Cu toate acestea, proprietarulhanului visează la ziua când grădina de vară va fi din nouneîncăpătoare. "Vom servi purcel la proţap, vom avea muzică, iarcurtea interioară va fi plină la vară", după cum spune Cantacuzino,care a îndepărtat sacii de ciment şi schelele pe care oricine leputea vedea până acum un an de pe terasa interioară a fostuluirestaurant Festival 39.
Hotelul, crama şi restaurantul au fost şi ele curăţate,următorul pas fiind mobilarea acestora. "Hanul trebuie refăcut,pentru că înapoi nu mai pot da. De capitalul disponibil depindeînsă rapiditatea cu care îl fac. În plus, important este şi dacăoamenii vor avea bani să îi treacă pragul", este de părereproprietarul, care spune că este dispus la negocieri cu posibiliinvestitori pentru a deschide porţile unui butic hotel.
"Eu îl pot face şi singur, dar durează. Am avut propuneri şi dela investitori români şi greci, le-am dat toate datele, dar nu ştiuunde se blochează procesul. Probabil majoritatea aşteaptă să rămânpe zero cu banii ca mai apoi târgul să fie avantajos pentru ei.Atât timp cât nu s-a venit cu o propunere concretă, nici nu i-amnotat."
Cine s-a cazat la han
Hanul, cunoscut anterior şi sub numele de Hotel Dacia, are 32 decamere, în prezent este încălzit, are apă curentă, dar trebuiemobilat, întrucât neexistând un inventar, piesele de mobilier aufost luate de-a lungul timpului. "Vom păstra arhitectura şi stiluldespre care auzeam din poveştile bunicii mele. Hanul nu a avut omobilare stas, pentru că aici au stat turci, apoi ofiţeri ruşi,ofiţeri francezi. Erau persoane care locuiau aici şase luni, un anşi îşi decorau camera pe propriul plac. Aduceau mobilierul propriu,iar când plecau îl lăsau aici. Aşa va fi şi acum, camerele vorarăta diferit", explică Şerban Cantacuzino, care spune că în lipsaunui investitor va încerca să deschidă hotelul. Chiar dacă înprezent niciun sfert din suprafaţa totală de 7.530 mp a Hanului luiManuc nu este funcţională, proprietarul spune că suma de 25 mil.euro care i-a fost oferită pe dreptul litigious al hanului în 2007nu mai reprezintă adevărata valoare. "Se pune problema să închiriezo parte din acesta, nicidecum să îl vând. M-am luptat atât să-lvând? Faptul că este un monument istoric, că au trecut 50 de ani decomunism, că a revenit la familie îl face foarte valoros."
Cumarată Hanul după 1900?
După ce i-au scos pe negustori, iar locul a fost confiscat,totul a fost schimbat. La parter se vindea carne, iar în hotel eraucazaţi muncitorii de la spitalul nr. 2.
Nicolae Ceauşescu a dat ordin ca Hanul lui Manuc să fie demolat,dar un arhitect al Capitalei l-a convins că în 1920 aici au avutloc primele întruniri ale muncitorilor comunişti.
Ulterior hanul a fost refăcut, dar constructorii au desfiinţatplanşeele şi grinzile din lemn, turnând beton armat. Singurele careau rămas neatinse sunt zidurile exterioare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
