Martina are 32 de ani şi locuieşte în nordul Belgiei. Când audedespre situaţia din România, tânăra nu pare deloc uimită pentru căacelaşi lucru se întâmpla şi în Belgia, ce-i drept acum 15-20 deani.
"O prietenă îmi spunea că nici măcar nu are loc în casă pentru a-şipune trei coşuri de gunoi. A fost ciudat la început, dar acum totulpare firesc şi puţini sunt cei care uită să separe corect hârtiilede sticlă şi PET-urile de gunoiul menajer."
Oricum, nimic nu se poate întâmpla peste noapte, spune ea, în timpce pocneşte din degete. "Cert e că acum, când te trezeşti cuabţibildul roşu lipit pe sacul de gunoi şi de pe toată strada ţil-au lăsat în faţa casei numai pe al tău, ai şi o ruşine faţă devecini şi te apuci să răscoleşti în sac ca să vezi ce ai aruncatgreşit." Şi practic nimeni nu scapă nepedepsit, dat fiind că ceicare ridică gunoiul sunt foarte perspicace. Sunt de regulă doioameni: o fată care se uită atent în sac ca să vadă dacă nu s-astrecurat ceva nepotrivit şi care decide dacă gunoiul pleacă saurămâne şi un bărbat foarte solid care ridică sacii colectaţi corectîn maşina de gunoi. Iar abţibilidul roşu lipit pe saci nu e numaio pedeapsă în faţa vecinilor, pentru că la trei greşeli, saculrămâne tot în faţa porţii, dar în plus, vine şi poliţia cu o amendăde două-trei sute de euro.
În România, povestea e abia la început. Percepţia asupra colectăriiselective nu e foarte clară, iar mulţi români se întreabă,probabil, "Ce îmi iese dacă nu mai arunc gunoiul la grămadă?"
"Concepţia greşită a românilor trebuie schimbată. Este necesar săînţelegem că generarea de deşeu costă, şi încă foarte mult, încelelalte ţări din Europa. Cu cât faci mai mult gunoi, cu atâtplăteşti mai mult. Şi nu invers." Mugurel Rădulescu, preşedinteleEco-Rom Ambalaje, ONG care urmăreşte respectarea angajamentelorprivind atingerea obiectivelor de valorificare şi reciclare adeşeurilor, înfiinţat de către producătorii de ambalaje, susţinecă românii trebuie să treacă la colectarea selectivă dinconvingerea că este un lucru normal, necesar şi, nu în ultimulrând, benefic lor şi generaţiilor următoare, insistând pe ideea deconştiinţă şi de responsabilitate pentru propriile acte de consum.Însă înainte de a ajunge să creadă că e normal, necesar şi benefic,cetăţeanul tinde să aibă şi o urmă de suspiciune.
Din studiile realizate de cei de la Eco-Rom Ambalaje, rezultă căcei mai mulţi români au auzit de colectarea selectivă, dar de faptnu ştiu ce trebuie să facă; unii nu ştiu că ambalaj poate fi şiconserva, dar şi doza de cola sau cutia de carton de la ceai. Mulţinu ştiu ce se întâmplă mai departe cu ceea ce este în container,iar faptul că nu cunosc i-a determinat să adopte percepţii eronate."Aici intervin şi mentalităţile: pesimism, neîncredere în ceva nou,suspiciune, «ştiam eu că e ceva neserios, le ia de fapt împreună şile aruncă la groapa de gunoi». Au fost şi astfel de cazuri, darmultă lume a îmbrăţişat informaţia fără să vadă personal",mărturiseşte şeful Eco-Rom.
De aceea, mulţi dintre operatorii de salubritate au lansat decâteva luni modele de bună practică în colectarea selectivă adeşeurilor de ambalaje de la populaţie. Astfel, salubriştii vorcolecta gunoiul în camioane cu pereţi transparenţi, pentru capopulaţia să observe clar că gunoaiele aruncate sunt ridicateseparat, în vederea reciclării. "Ne dorim ca cetăţenii să capeteîncredere că deşeurile reciclabile sunt valorificate şi colectareaselectivă pe care o fac are rezultate", spunea în urmă cu jumătatede an Cristian Poteraş, primarul Sectorului 6, la lansarea unuiadintre primele proiecte de acest gen. Directorul general al Eco-RomAmbalaje, Sorin Popescu, declară că operaţiunea se va extinde înperioada următoare în 80 de localităţi din întreaga ţară:"Campania are ca scop schimbarea unor mentalităţi prin carecetăţenii consideră că deşeurile se colectează amestecat sau lagrămadă".
Cert e că românii sunt comozi, iar businessuri de sute de milioanede euro s-au dezvoltat pe seama acestei trăsături. Pionier înindustria berii, Virgil Mailat, fondatorul Bere Mureş, îşi aminteala începutul anului 2008 într-o discuţie cu BUSINESS Magazin căslovacii, furnizorii săi de malţ, au râs iniţial de ideea sa de aproduce bere la PET, zicându-i că e o nebunie să foloseascăingrediente atât de bune pentru ceva ce nu va merge niciodată."Românului nu-i place când trebuie să ducă sticla la magazin saucând într-o plasă pune câteva sticle de bere care nu fac nici doilitri. El vrea să ia mai mult o singură dată, iar cu berea la PETpunea trei sticle în sacoşă şi făcea şase litri. Normal că eramulţumit, iar asta mi s-a confirmat ulterior, când am văzut că celmai bine se vindeau PET-urile la doi litri." Astfel justificaMailat faptul că vânzările de bere la PET au ajuns la jumătate demiliard de euro în 2007. Conform datelor industriei de profil,circa 47% dintre românii care cumpără bere preferă băutura laPET.
Comoditatea în ce priveşte colectarea selectivă, lipsa de timp şiîncredere, de educaţie şi informaţie şi, nu în ultimul rând,mentalitatea privind regulile care trebuie respectate, nu sunttipice balcanicilor. Se întâmplă la fel şi în Belgia, iar amenzileau stimulat spiritul civic. Aşa cum spunea Martina în debutularticolului, "când începe să te coste devii brusc mai atent".
Întrebat cât de fezabilă şi probabilă este implementarea unuisistem de sancţionare a celor care refuză să colecteze selectiv,Rădulescu susţine că nu se poate vorbi de amenzi cât timp deşeurilenu sunt o prioritate. "Din păcate, cel mai probabil, ele vor devenio prioritate în momentul în care România va fi amendată de cătreUniunea Europeană."
Totuşi, reprezentanţii industriei susţin că acolo unde existăserviciul de colectare selectivă a deşeurilor, acestea ar putea fifoarte eficiente - i-ar detemina pe cetăţeni să fie mai exigenţi,fapt ce i-ar face şi pe cei responsabili mai atenţi.
"Mentalitatea se schimbă. Cu efort, cu insistenţă, omul învaţă. Noine adresăm tuturor consumatorilor, de la elevii din clasele primarepână la cei vârstnici", explică preşedintele Eco-Rom. În plus,colectarea selectivă este un comportament care poate fi asumat prinputerea exemplului, iar exemplul personal, spune el, este cea maibună metodă de a-i determina pe cei din jur să colecteze selectiv -"are, credem noi, cel mai mare impact în rândul cetăţenilor".
Puţini bani pentru tomberoane
Dincolo de toată partea de schimbare a mentalităţii şi obiceiurilorpopulaţiei, lipsa infrastructurii de colectare la locuinţacetăţenilor este şi ea un mare obstacol. Contactaţi de BUSINESSMagazin, oficialii de la Mediu recunosc că puţinele tomberoane depe stradă nu pot stimula colectarea selectivă.
Ionuţ Georgescu, directorul Direcţiei de Deşeuri şi SubstanţePericuloase din Ministerul Mediului şi Pădurilor, admite că, lanivelul anului 2015, directiva europeană ne obligă să avem oinfrastructură de colectare la nivel naţional. Nu putem vorbi nicimăcar de Bucureşti că ar fi acoperit integral, iar recomandareaministerului către operatorii de salubritate este să înceapă oactivitate din ce în ce mai puternică, dar nu numai pestradă.
"Sunt bune şi tomberoanele de pe stradă, dar nu sunt suficiente.Dacă ne uităm în orice capitală europeană, tomberoanele de plastic,hârtie, sticlă şi metal sunt amplasate acolo pentru produsele pecare le am la mine când merg pe stradă şi vreau să le arunc. Nusunt pentru cele pe care vreau să le aduc de acasă", susţineGeorgescu.
Şeful de la Deşeuri face trimitere către modelul din ţările dinVest unde colectarea la domiciliu se face cu tradiţionalii saci. Sesortează separat, acasă, plasticul şi cutiile de băuturi, fie decarton sau de metal (PMD), în alt sac, hârtia şi cartonul, iarsticla este dusă în containerele de pe stradă şi sortată peculori.
Nimic nu se schimbă fără informaţie
Şi totuşi, puterea exemplului vine mult mai greu în lipsainformării. Sociologul Mircea Kivu observă că, în momentul de faţă,nu există niciun fel de pregătire pentru colectarea selectivă: "Nus-a explicat nimic, pur şi simplu au apărut pe stradă aceletomberoane şi puţini au înţeles de ce şi cu ce folos. Ele sunt doaro picătură din oceanul colectării corecte a deşeurilor şi e dedatoria autorităţilor locale să le explice cetăţenilor ce au decâştigat dacă îşi schimbă vechile obiceiuri", spune Kivu, adaugândcă abia apoi ar trebui să apară şi aspectele punitive.
În acelaşi registru, sociologul Alfred Bulai, mizează , în esenţă,pe două aspecte: campanii sociale puternice care să îi înveţe peoameni deprinderea de a colecta selectiv şi infrastructura necesarăcolectării, care să îi permită cetăţeanului să depună un efortminim: "E absurd să crezi că cineva îşi va duce gunoiul trei staţiide autobuz cu maşina, doar de dragul de a-l colectaselectiv".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
