Companii

Cum reuşeşte şeful Loteriei să facă profit din dorinţa românilor de a se îmbogăţi peste noapte

Cum reuşeşte şeful Loteriei să facă profit din dorinţa românilor de a se îmbogăţi peste noapte

Gheorghe Benea, director general al Loteriei Române: Dincolo de venituri, inclusiv un profit mai mare înseamnă în final sume în creştere alocate la bugetul de stat şi folosite drept investiţii în diverse activităţi din piaţă.

Autor: Anca Barbulescu

14.04.2011, 23:50 187

Din biroul aflat la etajul şase al clădirii în care se aflăsediul central al Companiei Naţionale Loteria Română, laintersecţia unor străduţe înguste, în apropiere de Piaţa Unirii,Gheorghe Benea nu vede pe fereastră altceva decât blocuri şi maşiniparcate înghesuit şi haotic.

Ar fi de aşteptat să fie cu totul altfel, dar omul care are pemână una dintre cele mai puternice fabrici de cash din economiaromânească nu pare să fie foarte deranjat de acest lucru. Pentrucă, de obicei, nici n-are prea multă vreme să admire peisajul,scrie revista BUSINESS Magazin în numărul din aceastăsăptămână.
Când a preluat poziţia de preşedinte al companiei de stat, laînceput de 2009, înlocuind-o pe Liliana Mincă, Benea visa săconducă Loteria ca pe o firmă privată. "S-a dovedit a nu fi chiaratât de simplu", spune acum managerul în vârstă de 57 de ani într-odiscuţie cu BUSINESS Magazin. Însă nu pentru că ar fi mai greu decoordonat decât orice altă companie, ci pentru că orice paspresupune multă birocraţie, iar mişcarea angrenajelor pentru odecizie cât de mică este atât de greoaie încât timpul până larealizare poate ajunge să se măsoare în luni, dacă nu chiar ani. Untimp pe care Benea nu pare foarte dispus să-l accepte, pe de-oparte pentru că uneori este mai fezabil să renunţi la un proiectdecât să aştepţi să fie pus în aplicare, iar pe de altă partepentru că mandatul său se încheie peste doi ani şi planurile pecare le are pentru Loterie încap cu greu în acest interval: "Înmomentul în care vorbeşti de un brand naţional, te aştepţi calucrurile să meargă ca unse. Dar vorba «în afară e vopsit gardul şiînăuntru leopardul» se potriveşte în multe privinţe".
N-a fost simplu nici din punct de vedere financiar. După 21 deani în diverse poziţii de conducere în fabrici de celuloză şihârtie din ţară, Gheorghe Benea a fost forţat să-şi schimbe punctulde vedere asupra obiectivelor economice ale unei companii. Oriceafacere se concentrează pe maximizarea profiturilor, însă, pentruLoteria Română, mai importante s-au dovedit a fi veniturile careajung la jucă­tori sub formă de premii sau la stat prin contribuţiila buget, chiar şi cu preţul diminuării profitului, la nevoie."Recunosc, mi-am nuanţat destul de mult opinia şi obiectivele pecare le aveam la început", spune Benea, mai ales acum, în contextulcrizei.
Să conduci una dintre companiile cu cei mai mulţi bani lichizidin economie, o adevărată maşinărie de cash într-o piaţă în carepatru firme din cinci au probleme din acest punct de vedere, nueste însă deloc puţin lucru. În fond, expresia "cash is king" estecât se poate de adevărată, iar mulţi manageri şi antreprenori suntdispuşi la aproape orice pentru a asigura lichidităţi, de larestructurări, schimbări în portofoliul de produse sau diminuare acosturilor şi până la adaptarea strategiei în ansamblu la noilecondiţii de piaţă.
"Loteria stă pe mulţi bani lichizi şi nu are probleme dinacest punct de vedere. Este aşadar o sursă importantă de cashpentru bugetul de stat şi susţinută prin măsuri cores­punzătoare",spune Benea, la prima vedere un om modest, dar cu legături în lumeapolitică (a fost membru PSD şi actual PDL), care nu caută săepateze nici prin ţinută şi nici prin biroul care, în afară dedimensiuni, nu trădează cu nimic poziţia pe care o deţine în ceamai râvnită afacere a statului român. De altfel, un singur obiectlasă de înţeles cu ce anume se ocupă managerul, o bilă de loteriecu numărul 17, ziua sa de naştere şi un număr care până acum
i-a purtat noroc, pe care a primit-o cadou în preajmaaniversării şi care şi-a găsit de atunci loc pe biroul său.
Ce-i drept, n-a fost ferită de criză nici Loteria, cu toate căse spune că, în vremuri dificile din punct de vedere economic, celmai bine o duc jocurile de noroc şi băuturile alcoolice. Problemeleau început abia anul trecut, când mediul privat era deja puternicafectat de probleme financiare, dar când apăreau şi primele semnede revenire. "2009 a fost un an de vârf pentru companie, iar 2010 aadus într-adevăr venituri mai mici, însă, printr-o politicăprudentă de cheltuieli, profiturile s-au menţinut la un nivelconstant", spune preşedintele Companiei Naţionale LoteriaRomână.
Creşteri şi scăderi
În monedă naţională, compania a avut în 2009 cel mai frumosbilanţ contabil din ultima perioadă, cu încasări de 1,4 miliarde delei, în creştere cu aproape 15% faţă de anul precedent şi un profitnet de 150 de milioane de lei care s-a majorat faţă de 2008 cuaproape 32%.
În euro însă, lucrurile n-au mai arătat la fel de bine, avândîn vedere minusul de aproape zece milioane de euro din cifra deafaceri, până la 336,7 milioane de euro; profitul mai mare cuaproape 15 procente raportat la moneda europeană, de 35,6 milioanede euro, a fost suficient să compenseze.
În ansamblu, anul trecut a fost unul destul de prost pentrujocurile loteristice. S-a făcut simţită destul de mult scădereaputerii de cum­pă­rare, precum şi scăderea consumului pe fondulbanilor mai puţini la salariu, al precauţiei vizavi de cheltuielişi al eforturilor de a economisi cât de puţin pentru vremuri chiarmai grele.
Loteria Română a tras linie cu o cifră de afaceri în minusindiferent de moneda luată în calcul, mai exact de 1,1 miliarde delei (262,2 mil. euro). Scădere care s-a resimţit nu numai în cadrulcompaniei, ci şi în economie, pentru că o bună parte din aceastăsumă merge către bugetul de stat, ceea ce a însemnat prin urmare şiaici încasări mai mici faţă de anul precedent. Mai precis, suma încauză a fost de 116 milioane de lei (27,6 milioane de euro), depatru ori mai mult decât cele 31 de milioane de lei (7,3 milioanede euro) pe care le reţine compania drept sursă de finanţare aactivităţii, ceea ce reprezintă mai puţin de 15% din totalulplăţilor pe care le face anual - la buget şi pentru finanţareaobiectivelor stabilite prin lege, dar şi a proiectelor culturalesau sportive. "Dincolo de venituri, inclusiv un profit mai mareînseamnă în final sume în creştere alocate la bugetul de stat şifolosite drept investiţii în diverse activităţi din piaţă", explicăGheorghe Benea. Conform legii, două pro­cente din toate încasărilecompaniei merg către Fondul Cultural Naţional, instituţie publicăaflată în subordinea Ministerului Culturii şi PatrimoniuluiNaţional, iar din profitul contabil rămas după deducereaimpozitului pe profit al Loterieri Române, cel puţin 60% serepartizează pentru finanţarea construcţiei de locuinţe pentrutineret şi săli de sport.
Profitabilitatea în sine nu este însă o problemă pentrucompanie, mai ales având în vedere marja de peste 30 de procente,peste nivelul mediu din multe sectoare ale economiei, ci tocmaiveniturile pe care Benea are în plan să le crească concomitent cumarja de profit estimată să ajungă anul acesta la peste 35%. "Artrebui să încheiem anul cu un avans al încasărilor", spunepreşedintele fără a preciza totuşi dacă revenirea va fi cel puţinla nivelul lui 2009.
De unde va veni creşterea?
O variantă ar fi atragerea unui număr mai mare de jucătorispre produsele existente ale companiei.
Cea mai sigură metodă ar fi premii mai mari, dar aici seformează un soi de cerc vicios - premiile nu pot fi mai consistentedacă nu există jucători mai mulţi şi implicit venituri în creştere,iar jucătorii nu vor fi atraşi spre astfel de jocuri de noroc câtăvreme potenţialul de câştig este mai redus decât înainte sau înalte ţări europene. Anul trecut premiile au însemnat 61% dinveniturile Loteriei Române, în pondere mai mare faţă de media de55% din anii precedenţi, creştere doar procentuală însă, având învedere încasările mai mici. Mai exact, anul trecut au fost plătitepremii totale de 176 de milioane de euro, în timp ce în 2009 sumaajungea la peste 190 de milioane de euro.
"Calculul final e cât se poate de simplu: cu cât sunt mai mariveniturile, cu atât cresc şi sumele puse la bătaie drept premii",rezumă Benea, cu explicaţia că Loteria Română este obligată săacorde premii anuale ca procent din venituri, de 70% în cazulvideoloteriei (aparatele de jocuri de noroc) sau de 40-50% pentrujocurile loteristice. Cu toate acestea, calculul depinde deapetenţa consumatorilor pentru jocurile de noroc. La extragerile 6din 49, potenţialul de joc al românilor este estimat la circa 14milioane de variante, dar săptămânal se joacă ceva mai puţin dedouă milioane. Potenţialul este plauzibil raportat la numărul deromâni care ar putea juca la loterie, ţări precum Bulgaria sauUngaria fiind cel mai bun exemplu. Acolo un număr mai mic delocuitori cumpără mai multe variante la un joc loteristic similar.La noi acest potenţial este nevalorificat, în parte şi pentru căromânii nu au cultura unor asemenea jocuri de noroc.
Jocurile de tip loto înseamnă acum doar 40% din venituri, ceamai mare pondere aparţinând videoloteriei (58%), în timp ce restulrevine lozurilor, pariurilor şi loteriei pasive.

Birocraţia încurcă şi firmele de stat
Unul dintre pariurile Loteriei Românie este introducerea uneiloterii internaţionale, EuroLoto, în primă fază ca rezultat al uneicolaborări cu loteria din Spania, coautoare a renumiteiEuroMillions.
"Am avansat destul de repede cu pregătirile tehnice şieconomice, însă ne-am încurcat în partea birocratică legată defisca­lizare", spune Benea. Prima extragere euro­pea­nă ar fitrebuit să aibă loc cu ocazia sărbătorilor de Paşte din acest an,dar mai plauzibil pare să fie acum finalul anului. Aşteptările suntînsă foarte mari pentru EuroLoto. Dat fiind că premiul minim estede cinci milioane de euro, sumă care la extragerile 6 din 49 seacumulează după mai multe luni fără câştigător, românii ar trebuisă fie îndemnaţi să cumpere mai des bilete la loto. "Poturile potajunge şi la 45 de milioane de euro, pe când în România cel maimare premiu de până acum s-a situat sub 12 milioane de euro", spuneDragoş Bădiţă, şeful de marketing al Companiei Naţionale LoteriaRomână.
Pe termen mai lung, planurile ar fi ca loteria internaţionalăsă fie extinsă şi în alte ţări europene, primele pe listă fiindcele vecine - Moldova, Ungaria sau Bulgaria - urmate apoi de ţăricu loterii naţionale de anvergură, precum Italia. Nu în ultimulrând, o soluţie pentru creştere ar putea fi dată inclusiv deextinderea prezenţei în piaţă. În alte ţări europene există înmedie o agenţie loto la fiecare 1.100 de locuitori, dar în Româniaraportul este mai degrabă de unu la 11.000.

Citiţi materialul complet în revista Business Magazin -www.businessmagazin.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO