Companii

Cum se face Coca-Cola la Ploieşti: reţeta este aceeaşi peste tot în lume, diferă doar furnizorii

Cum se face Coca-Cola la Ploieşti: reţeta este aceeaşi peste tot în lume, diferă doar furnizorii

Autor: Ioana David

01.03.2011, 19:40 4669

În curtea interioară a fabricii Coca-Cola de la Ploieşti, unadintre cele mai mari din cadrul grupului Hellenic Bottling Company,mai multe camioane se pregătesc să plece. De fapt nu au prea multtimp să se pregătească, maximum 15 minute, deoarece acesta estetimpul în care sunt gata umplute. Iar dacă la fiecare sfert de orăse adaugă cele zece minute cât durează în medie producerea uneisticle de coca-cola de doi litri, rezultă că băutura care anulacesta aniversează 125 de ani de existenţă este gata să ajungă laconsumator în mai puţin de jumătate de oră.

Pentru sticla de coca-cola, camionul transportatorului estepunctul terminus al unui drum care începe la zeci de metri înspate, cu producerea PET-ului chiar de către companie sau odată cureciclarea ambalajelor din sticlă.

Pe lângă ritmul alert din curtea fabricii următorul lucru careatrage atenţia este un zgomot puternic, iar prima impresie este căpăsările pregătesc un asalt asupra fabricii. Concluzia nu estedeparte de realitate pentru că de fapt coca-cola a montatdispozitive care imită zgomotele păsărilor răpitoare pentru asperia alte zburătoare. Problema păsărilor este specifică îngeneral spaţiilor logistice, dar şi aeroporturilor.

Zgomotele din curte, depozitul cu rafturile înalte cât blocuride 10-12 etaje în care totul se întâmplă mecanic, tancurile înalteîn care se prepară băuturile sunt reperele vizitei la fabrica de laPloieşti.

Poziţionarea fabricii, aproape de centura oraşului Ploieşti (înPrahova), în vecinătatea depozitului Kaufland, dar şi la numaijumătate de oră de Bucureşti, este bine gândită. De aici,camioanele pot avea acces la orice fel de legături cu drumurile dinţară.

Un business de jumătate de miliard de euro

Grecii de la Coca-Cola Hellenic activează pe piaţă deaproximativ 20 de ani, iar compania Coca-Cola HBC România a fostînfiinţată în anul 2000 prin unificarea tuturor îmbuteliatorilorlocali ai Coca-Cola existenţi la acea dată.

În prezent, Coca-Cola Hellenic este cel mai mare îmbuteliator debăuturi răcoritoare de pe piaţa locală şi deţine trei fabrici înRomânia la Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei. În ultimii ani,compania şi-a restrâns activitatea odată cu închiderea a treifabrici, de la Oradea, Bucureşti şi Iaşi.

Sistemul Coca-Cola pe piaţa locală este format din Coca-ColaRomânia - care deţine brandurile şi concentratele de sucuri - şipartenerul său îmbuteliator compania grecească Coca- Cola Hellenic,care produce, distribuie şi vinde produsele sub licenţă.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Coca-Cola HBCRomânia a avut în 2009 o cifră de afaceri de 1,8 mld. lei (440 mil.euro) şi un profit net de 172 mil. lei (40,7 mil. euro). Potrivitdatelor din raportul anual aferent anului 2010, Coca-Cola a vândutîn România 167,8 milioane de unităţi (unit cases - o unitate esteegală cu echivalentul a 5,678 litri), în scădere cu 4% comparativcu 2009. Astfel, anul trecut vânzările Coca-Cola HBC au depăşit 950de milioane de litri. Compania nu a oferit informaţii legate deproducţia de la Ploieşti.

"Reţeta" coca-cola de la Ploieşti

Apă, concentrat, zahăr şi dioxid de carbon. Aceasta este o partedin reţeta coca-cola de la Ploieşti, replicată de companiaamericană oriunde în lume. Diferă doar furnizorii astfel încâtgustul ar putea să fie diferit de la o ţară la alta. "Lucrăm cufurnizori locali", explică Radu Boitoş, directorul fabricii şi celcare face turul fabricii de la Ploieşti. Directorul nu a precizatînsă numele furnizorilor locali.

Boitoş, 45 de ani, locuieşte în Bucureşti însă face zilnicdrumul până la Ploieşti, acolo unde conduce o echipă de peste 300de angajaţi. Mai bine de 50 dintre aceştia sunt alături de companieîncă din 1995 de la deschidere şi au văzut cum fabrica setransformă încet-încet după ce zeci de milioane de euro au fostpompate în modernizare. Numai recent, în 2009, 45 mil. euro au fostinvestite într-o centrală de cogenerare şi un depozit completautomatizat.

Extrem de jovial, Boitoş intră în fabrică numai după ce seechipează cu şapcă, vestă şi dopuri pentru urechi, dar cere şivizitatorilor să poarte acelaşi echipament. Pentru angajaţiechipamentul este obligatoriu.

Înainte de a ajunge în zona destinată exclusiv producţiei, pepereţii fabricii sar în ochi pozele oamenilor, pentru a fi mai uşorrecunoscuţi, un cabinet în care se află permanent un medic şi oasistentă, dar şi operatorii propuşi în acea lună pentrubonusare.

Boitoş remarcă faptul că dacă în general un manager visează laun bonus o singură dată pe an, angajaţii de aici pot primi bonusuriîn fiecare lună.

Odată intraţi în zona de producţie, după zgomotul puternicatenţia se îndreaptă către mai multe recipiente imense, de câte15.000 de litri fiecare, unde se amestecă ingredientele, şi de undeconţinutul ajunge treptat în sticle.

"Nu este un produs cu margini (marje - n.red.) foarte mari. Dacăîn alte domenii, o creştere sau o scădere cu 10% a costurilor deproducţie nu se vede, în această industrie orice variaţie estepercepută imediat. Totul trebuie foarte bine organizat", a mai spusBoitoş, care lucrează în cadrul companiei de trei ani, iar anteriora mai fost production manager la Danone şi Philip Morris.

Pe tot parcursul vizitei, şeful fabricii de la Ploieşti a adusîn discuţie reducerea consumurilor de orice fel, sarcini care stauinscripţionate chiar şi pe rezervoarele de stocare a apei dincurte. "Cu cât consumăm mai puţin, cu atât avem mai multe şanse săcreştem salariile", glumeşte cu angajaţii atunci când explicăplanul de reducere a costurilor. "Sunt atent judecat câte resursefolosesc", adaugă apoi Boitoş.

Fabrica are mai multe linii de producţie, pe care produce îndiferite ambalaje Coca-Cola, Coca-Cola Light, Coca-Cola Zero, Fanta(orice aromă), Sprite, Scheweppes, Cappy Tempo (orice aromă); CappyNectar (orice aromă); Nestea Peach şi Nestea Lemon; Burn Night şiBurn Day.

Boitoş spune că liniile sunt specializate în funcţie de ambalaj,nu de tipul băuturii. Se lucrează în trei schimburi, însă diferenţadintre perioadele de sezon şi celelalte este dată de numărul dezile din săptămână în care se lucrează.

După îmbuteliere urmează ambalarea în paleţi (un palet esteechivalentul a 300 de sticle de 2,5 litri), iar apoi prinintermediul unui sistem complet automat, sticlele ajung în depozit,acolo unde la momentul vizitei lucra un singur angajat.

Depozitul este de altfel cea mai spectaculoasă parte a întregiifabrici, iar singura persoană care se vedea procesa la calculatorcomenzile, preluarea comenzilor făcându-se automat fără să fienevoie ca o persoană să intervină, deşi rafturile au o înălţime de27 de metri, (cât un bloc de 10-12 etaje).

Maşinile sunt cele care aduc paleţii la stocare, iar apoi preiaucomenzile doarece ştiu oricând locul exact în care se aflăbăuturile.

"În România nu am găsit un constructor care să facă fundaţiadepozitului, deoarece orice deviaţie oricât de mică la temelie, arfi condus la o deviaţie de un metru în partea de sus, iar roboţiinu ar mai fi putut găsi băuturile", a spus Radu Boitoş.

El a precizat că la momentul construcţiei pereţii au fost făcuţiabia după ce a fost mobilată încăperea, adică au fost fixaterafturile, pentru că acestea sunt structura de rezistenţă.

În acelaşi loc, Coca-Cola operează şi o fabrică de cogenerarecare furnizează energia electrică, căldura şi răcirea pentrufacilităţile de producţie, care se întinde pe o suprafaţă de 2.100mp, din totalul celor 120.000 mp cât are la Ploieşti.

Cele 12 hectare pe care firma le are la Ploieşti sunt mai multdecât suficiente pentru nevoile actuale, astfel că dacă la unmoment dat se va pune problema de extindere, firma va avea unde săderuleze un proiect.

AFACERI DE LA ZERO