"Pentru UTI scăderea a fost mai vizibilă în anul 2009, primul ande criză economică reală, şi s-a manifestat printr-o scădere cu 25%a cifrei de afaceri, de la 160 milioane euro în 2008 la 126milioane de euro. Scăderea a fost determinată de faptul că uniidintre clienţi au renunţat la planurile de dezvoltare anunţate, maiales în domeniile construcţii şi IT. În acest an, însă, am intratcu un portofoliu de contracte nou semnate, care se vor derula pemai mulţi ani", spune Urdăreanu, care explică însă că măsurile dereducere a costurilor au afectat toate companiile din grup, dar aupermis îmbunătăţirea marjei de profit.
Astfel, dacă în 2008 EBITDA (profitul operaţional - n. red.)generat a fost de 15,2 mil. euro, reprezentând o rată aprofitabilităţii de 10%, în 2009 EBITDA a fost de 16,9 mil. euro,însemnând o rată a profitabilităţii de 13%.
"S-au operat o serie de disponibilizări de personal, reducerisalariale temporare, mutarea în facilităţi mai ieftine, reduceridrastice şi imediate ale costurilor indirecte", a explicatUrdăreanu, care nu a dat însă detalii legate de numărul de oamenicare au părăsit compania. În noiembrie 2009, grupul avea peste5.000 de angajaţi, potrivit informaţiilor oferite atunci dereprezentanţii companiei.
Pentru reducerea costurilor cu chiria, grupul şi-a construitpropriul sediu de birouri, UTI Business Center situat în centrulBucureştiului, o parte din spaţii fiind închiriate către alte firmedin Capitală.
Contract în Italia
UTIeste unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii detehnologia informaţiei şi securitate de pe piaţa locală, cu capitalmajoritar românesc, fiind compania care a realizat sistemul demanagement al traficului din Bucureşti şi a introdus sistemulautomat de taxare în autobuzele din Capitală.
În primul semestru din acest an cifra de afaceri a companiei afost de 68 mil. euro, în timp ce EBITDA s-a ridicat la 10 mil.euro. Pentru tot anul 2010, reprezentanţii companiei estimează caprofitul net să depăşească 12,5 mil. eurom faţă de 4,87 mil. euroanul trecut.
Prognozele de creştere se bazează, după cum spune omul deafaceri, şi pe contractele câştigate în acest an, mare parte dinele fiind legate de "investiţiile referitor la aderarea României laSchengen", dar şi pe contractele de peste 10 mil. euro dinstrăinătate, faţă de cele în valoare de 4 mil. euro din 2009.
"UTI a participat, în consorţiu cu Ericsson Italia şi Alpitel,la o licitaţie organizată de Ministerul Industriei din Italia,pentru realizarea în mediul extern a unei reţele de infrastructurăconstituită din instalaţii de fibră optică pentru o reţea de bandălargă pentru regiunile Toscana, Sardinia, Molise şi Abruzzo.Consorţiul a fost declarat câştigător, valoare lucrărilorridicându-se la 39,9 mil. euro, UTI urmând să execute lucrări învaloare de 8 mil. euro."
Grupul lui Urdăreanu mai are un proiect în Ucraina, un contractde furnizare de carduri tahografice personalizate şi asigurareamanagementului cardurilor emise pe durata lor de viaţă. Proiectuleste implementat în proporţie de 90%. Astfel, din august 2010furnizează carduri tahografice (folosite de companiile de transportpentru monitorizarea parametrilor - n. red.) pentru Ucraina. "Maiavem în derulare lucrări de IT şi în Uzbekistan şi RepublicaMoldova."
Grupul a investit la finalul lui 2009 şi în primul semestru dinacest an 15 milioane de euro în proiecte noi, de tip ParteneriatPublic-Privat.
"Principalele investiţii vizează proiectarea, execuţia,administrarea, operarea şi întreţinerea aferente construirii unuiparking auto etajat şi a unui hotel de 4 stele aferenteAeroportului Cluj. Durata concesionării terenului se întinde pe operioadă de 45 de ani, timp în care UTI Facility Management vaplăti autorităţii contractante redevenţe de 250.000 de euro anualpentru exploatarea parcării, indexabile cu procentul de creştere/scădere înregistrat de traficul de pasageri al Aeroportului Cluj,plus 200.000 de euro pentru exploatarea hotelului în primii 3 anişi minimum 12% din veniturile brute anuale înregistrate de hotel,până la finalizarea dreptului de concesiune."
Cum stă în relaţia cu băncile
Fondatorul UTI spune că unul dintre cele mai importante costuricare au fost reduse în acest an este cel de finanţare, mai mic cu38% faţă de 2009.
"Un alt factor important a fost reducerea creditului pe termenscurt de la 12 milioane la 2 milioane de euro. Aceasta înseamnă căîn 2009 am returnat băncilor 10 milioane de euro în avans", a spusUrdăreanu.
UTI se numără printre businessurile româneşti care au convinsbăncile să-i finanţeze activitatea în ultimii ani, astfel căpotrivit datelor ZF grupul a contractat în perioada 2008-2010credite în valoare de 103 mil. euro, cea mai mare parte fiindutilizată pentru investiţii şi finanţarea contractelor aflate înderulare.
"Este adevărat că anii de recesiune au însemnat o contracţieseveră a creditului corporatist, ca urmare a politicilor de risctot mai prudente ale băncilor. Băncile, în perioada aceasta, audevenit «risk averse». Pe plan local băncile cu vocaţiecorporatistă şi-au restrâns capacitatea de risc, iar ele seadresează în ultima vreme unui număr tot mai redus de jucătoricorporatişti, cu un standing financiar bun, ceea ce generează unparadox - în timp ce piaţa creditului s-a contractat, creşte totmai mult oferta de creditare pentru companiile care s-au dovedit afi reziliente (n.r. - rezistente la şoc) în această perioadă atâtde vitregă." Finanţarea în străinătate ar putea fi însă o soluţiepentru antreprenorii români, mai ales că acolo sunt "costuri maimici", însă şeful UTI este destul de reticent în privinţa acestuitip de abordare, pentru că, spune el, finanţarea în străinătate seadresează în special companiilor mari, cu rating foarte bun şi cu oreputaţie bună în piaţa românească, cu o cultură corporatistă,aliniată la standardele internaţionale şi cu capacitatea de a-şistructura nevoile şi soluţiile de finanţare "Ne urmărim foarteatent atât creanţele, cât şi datoriile, de când a început criza.Avem un departament de credit control, am introdus de anul acestaşi funcţia de credit risk management, astfel încât să ne selectămatent clienţii. Astfel, am avut rezultate bune faţă de anul trecut,în sensul că încasăm mai repede cu patru zile decât anul trecut.Plăţile le facem la o durată medie de 72 de zile, mai mică decâtcea din anul 2009."
Tiberiu Urdareanu deţine 60% din UTI Holdings, fondul deinvestiţii AIG Investment Fund are un pachet de 25%, iar restul de15% este în posesia angajaţilor, potrivit ultimelor datedisponibile.
Bani din managementul traficului
UTI, prin compania UTI Traffic Management, s-a extins şi înafara Capitalei cu un sistem de plată a parcărilor implementat laBaia Mare şi un contract de acelaşi tip în curs de semnare laBistriţa. Acestora li se adaugă reabilitarea şi semaforizarealiniilor de tramvai din Arad, un sistem de control al accesuluimaşinilor la Mediaş şi sistem de separatoare de trafic şi pistepentru biciclişti în Bucureşti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
