Companii

Cuvântul de ordine în piaţa forţei de muncă din industrie este precauţia. Talentele sunt în continuare greu de găsit şi reţinut şi totul este în sarcina mediului privat

Cuvântul de ordine în piaţa forţei de muncă din...

Autor: Alexandra Matei, Răzvan Botea

02.06.2023, 00:07 333

„În continuare vedem că este o piaţă a candidaţilor. Mai precaută, într-adevăr, mai precaută decât în anii trecuţi, dar totuşi oportunităţi în piaţă sunt foarte, foarte multe“.

Concurenţa pentru angajaţii talentaţi rămâne acerbă şi anul acesta în domeniul industrial, ca de altfel în toată economia românească, au fost de acord speakerii conferinţei ZF Reindustrializarea României. Cu toate acestea, se poate observa o precauţie mai mare decât anii trecuţi, a spus Sorina Donisa, CEO  al Prohuman APT, companie de recrutare.

„În continuare vedem că este o piaţă a candidaţilor. Mai precaută, într-adevăr, mai precaută decât în anii trecuţi, dar totuşi oportunităţi în piaţă sunt foarte, foarte multe. Această bătălie pe talente şi mai ales pe oameni care au nişte aptitudini deosebite continuă“, a spus ea.

Ziarul Financiar, în parteneriat cu ROCA Industry, Chimcomplex şi BAT România a organizat miercuri 31 mai conferinţa „Reindustrializarea României“, aflată la a doua ediţie. În panelul dedicat resurselor umane pentru industrie au participat lideri de companii din domeniu, dar şi specialişti în HR, care au dezbătut împreună provocările pieţei muncii.

Principala concluzie care s-a desprins din dez­batere a fost că angajaţii buni şi foarte buni sunt extrem de greu de găsit, dar şi de re­ţinut în companie. Ioan Simion, fondator  al Confind Campina, companie cu aproape 1.000 de angajaţi, spune că în anii trecuţi an­ga­jaţii veneau spre companie, dar acum nu mai bate nimeni la poartă. El este de părere că învăţământul, care ar trebui să aibă ca scop final crearea de forţă de muncă, nu  aju­tă cu nimic, mai ales în domeniul industrial.

„Astăzi la poartă nu mai bate nimeni, aproape nimeni. Trebuie să-i cauţi, să-i convingi. Şi cel mai rău este că au dispărut şcolile profesionale sau chiar dacă n-au dispărut fizic sau există pe hârtie, practic nu produc mai nimic“, spune Simion.

O variantă la care apelează din ce în ce mai mulţi angajatori este importul de forţă de muncă din afara Uniunii Europene. Pentru mulţi angajaţi din Nepal, Sri Lanka sau India, România înseamnă ce au însem­nat pentru angajaţii români pieţele vestice. Melania Pop, business development mana­ger, Inter­na­tional Work Finder, a explicat că, pe ter­men scurt, un angajat asiatic poate în­semna un cost mai mate pentru com­panie. Pe ter­men mai lung însă, adică cel pu­ţin doi ani, de­vine rentabil pentru an­ga­jatori. „Pe ter­men scurt, costul aducerii unui an­gajat din afa­ră poate părea mai mare, dar atunci când faci un calcul – cât de calificat este, dispo­ni­bili­tatea pe care o are –, pe ter­men lung, de mini­mum doi ani, nu este mai mare“, a spus ea.

 

Raluca Elena Cercelaru, director resurse umane, Clariant

Resursa umană este fluidă, însă nu mai este vorba despre a atrage resursă umană, ci de a o reţine. Industria în care activăm este o industrie nouă, era clar că nu vom găsi oameni care să cunoască această industrie. Astfel, am pus accent pe formarea efectivă a oamenilor. În momentul în care se investeşte într-un om, acesta tinde să şi rămână. Ideea este să ştii să tratezi un candidat în acelaşi mod în care un CEO priveşte un investitor.

Avem 128 de angajaţi în prezent la fabrica de biocombustibil din Podari, judeţul Dolj şi peste 30% din forţa de muncă locală. Dorinţa de a învăţa şi de a se dezvolta este unul dintre lucrurile cele mai importante la care ne-am uitat atunci când am recrutat.

Pe partea de ingineri biotehnologi a fost o provocare pentru noi să găsim personal potrivit. Am mers pe investirea în partea de formare. Am încheiat un parteneriat cu Universitatea din Craiova pentru recalificare, asfel încât să ne aducem angajaţii la acel nivel pe care ni-l dorim.

 

Melania Pop, business development manager, International Work Finder

În ultimii şase ani, de când recrutăm personal asiatic, peste 10.000 de oameni sunt aduşi de noi în România şi aproximativ jumătate dintre ei sunt calificaţi.

Anul acesta avem deja aduşi 1.000 de angajaţi daţi în prestări servicii în automotive. Mai avem încă 1.000 de oameni angajaţi direct în automotive, iar pe partea de construcţii mai sunt 2.000 de asiatici. Ne lipsesc cu desăvârşire meseriaşii şi mergem către diverse ţări din Asia sau, mai nou, Africa, şi recrutăm.

Este un interes din toate părţile ca forţa de muncă să vină în România, să facă meserii care nu mai există pentru că nu există retenţie pe personalul român.

Pe termen scurt, costul aducerii unui angajat din afară poate părea mai mare, dar atunci când faci un calcul – cât de calificat este, disponibilitatea pe care o are –, pe termen lung, de minim doi ani, nu este mai mare.

 

Adrian Dobrescu, sr. IT planning, Prysmian Group Slatina

Prysmian activează în 50 de ţări, cu peste 100 de fabrici. În principal, produce cabluri pentru telecom şi energie. În România, deţine două fabrici, una la Milcov şi una în Slatina. Aceasta din urmă necesită retehnologizare. Banii primiţi de la stat, investiţia de 7,5 mil. euro, vor merge către acest sector.

Dezvoltăm în România un centru de excelenţă în care vor lucra 120 de oameni până la finalul anului.

În prezent, acesta are deja 50 de angajaţi. Aceştia sunt absolvenţi ai unor facultăţi tehnice şi nu numai. Luna aceasta s-a finalizat primul program al academiei dezvoltate de Prysmian – IT Excellence Academy. Scopul ei a fost să atragă studenţi, care să se alăture ulterior ca angajaţi cu contract de muncă.

Din cei 50 de angajaţi, o persoană este din Timişoara şi patru din Bucureşti, iar restul sunt din Slatina sau Craiova.

Centrul de excelenţă va deservi toate locaţiile Prysmian. Vom oferi un supot global. Vom lucra în colaborare cu headquarter-ul din Italia. Centrul de excelenţă va avea scopul principal de a implementa, educa şi îmbunăţi sistemele informatice.

 

Ioan Simion, fondator, Confind Câmpina

Confind este o firmă care astăzi, 31 mai, împlineşte 32 de ani. A fost făcută de mine şi numai eu ştiu ce înseamnă să duci în cârcă o firmă 32 de ani, fără pile, fără relaţii, fără să dau ciubuc nimănui.

Confind n-a lucrat şi nu va lucra cu statul niciodată pentru că de la stat iei o comandă şi trebuie să dai cu mâna cealaltă ceva înapoi şi nu fac aşa ceva, nu vreau să facă aşa ceva.

Eu vorbesc de industria grea care, în ţara asta, peste câţiva ani o să dispară complet, chiar dacă pe aici, pe colo mai se chinuie unii să facă ceva, mai vin alţii să investească. Noi, ca firmă românească cu capital 100%, ne-am chinuit să dezvoltăm şi să menţinem steagul sus în Câmpina.

Astăzi la poartă nu mai bate nimeni, aproape nimeni. Trebuie să-i cauţi, să-i convingi, să-i convingi. şi cel mai rău este că au dispărut şcolile profesionale sau chiar dacă n-au dispărut fizic sau există pe hârtie, practic nu produc mai nimic.

 

Sorina Donisa, CEO, Prohuman APT

În momentul de faţă, ceea ce observăm noi în piaţa muncii este că nu vedem deloc o omogenitate. Avem 28 de ani de când suntem în piaţa de resurse umane din România, iar eu personal am 25 de când lucrez în companie şi mi se pare că niciodată n-am văzut o mai mare diversitate ca în momentul de faţă.

Depinde foarte mult de regiune, de industrie şi chiar şi în cadrul aceleiaşi industrii, dacă stai de vorbă cu mari companii, unii o duc bine, unii o duc mai puţin bine sau unii sunt pe creştere, alţii stagnează sau unii chiar descresc.

Piaţa, din punctul de vedere al muncii, este o piaţă dinamică, asistăm la această dinamicitate de ceva ani de zile, dar aş putea spune că anul acesta cuvântul de ordine este precauţie. Nu mai avem atât de mulţi investitori care vin în România, nu mai avem atât de multe planuri de creştere.

În continuare vedem că este o piaţă a candidaţilor. Mai precaută, într-adevăr, mai precaută decât în anii trecuţi, dar totuşi oportunităţi în piaţă sunt foarte, foarte multe. Această bătălie pe talente şi mai ales pe oameni care au nişte aptitudini deosebite continuă.

 

Alexandru Grancea, director general, Omnia Plast

Omnia Plast este o firmă românească cu acţionariat italian gestionată 100% intern, doar cu personal din România. Avem trei fabrici, două în Ilfov şi una în Satu Mare. Ne ocupăm cu producţie pentru branduri internaţionale. Facem de la clăpari de schi, până la faimoasa surpriză într-un ou de ciocolată pentru copii, într-o fabrică din Satu Mare.

Avem 1.200 de angajaţi, distribuiţi aproape în mod egal între cele trei fabrici.

Este un paradox oarecum, pentru că angajaţii există, dar majoritatea firmelor se plâng că nu îi găsesc. De ce nu îi găsim?

 În primul rând, din cauza aşteptărilor pe care le au şi din cauza culturii, care a fost dusă în slujba beneficiilor salariale. Dacă intri în această luptă, nu ai cum să câştigi.

Am încercat să îi atragem fidelizându-i şi aducând un plus faţă de ceilalţi în mediul de lucru. Fiind o firmă românească care a început de la zero, s-au creat foarte multe oportunităţi în cadrul companiei pentru a creşte. Echipa actuală de management este creată din oameni crescuţi în companie.