Relaxarea regulilor europene privind nivelul deficitului şi al datoriei publice, care ar putea să intra în vigoare în 2023, poate fi o ”sabie cu două tăişuri” pentru România, care a acumulat deficite bugetare considerabile în ultimii 30 de ani, avertizează Dan Manolescu, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali.
„Această relaxare, pentru România cel puţin, din păcate, poate fi o sabie cu două tăişuri. Pentru că, dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, vedem că am acumulat deficite bugetare an de an, deci practic, în ultimii 30 de ani, am acumulat o datorie publică considerabilă fără să ne dăm seama, foarte clar, pe ce am cheltuit banii”, a comentat Dan Manolescu în dezbaterea online „Reforma politicii fiscale europene. Rigoare bugetară versus flexibilitate”, organizată de Sierra Quadrant.
Declaraţiile vin în contextul în care, la nivelul Uniunii Europene, a fost lansat procesul de consultare publică privind reforma Pactului de Stabilitate, documentul care limitează deficitul public la 3% din PIB şi datoria publică la 60% din PIB.
Acest Pact a fost suspendat în perioada pandemiei, pentru a permite statelor membre să pună în practică politici de susţinere a economiei şi a populaţiei. Măsurile luate au dus, însă, la majorarea gradului de îndatorare şi a deficitelor în majoritatea ţărilor UE în ultimii doi ani.
Pactul de Stabilitate ar urma să reintre în vigoare în 2023, dar o serie de experţi cer relaxarea vechilor ţinte privind deficitul şi datoria publică, avertizând că menţinerea acestora ar putea afecta puternic relansarea economică post-pandemie.
În acest context, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali spune că experienţa arată că statul român nu a fost eficient în folosirea deficitelor pentru a face investiţii sau pentru a dezvolta anumite zone economice.
Pe de altă parte, o flexibilizare a ţintelor prevăzute în Pactul de Stabilitate şi Creştere ar fi utilă pentru România, în condiţiile în care ţara noastră ar trebui să facă într-un interval scurt de timp o ajustare de deficit de la peste 9% din PIB în 2020 la 3%, cât prevede Pactul de Stabilitate.
”Dincolo de cifrele abstracte, o astfel de ajustare ar putea însemna în jur de 60 de miliarde de lei, o sumă enormă, care, dacă trebuie ajustată într-un an de zile e, cel mai probabil, imposibil de atins”, spune Dan Manolescu.
În aceste condiţii, România se numără printre ţările europene care ar avea nevoie de flexibilizarea prevederilor Pactului de Stabilitate.
Dar această relaxare ar putea să permită autorităţilor să cheltuie „nişte bani în nişte zone în care i-am tot cheltuit fără vreun randament prea mare”, consider Dan Manolescu.
„Trebuie să avem extrem de mare grijă ce facem cu acei bani, pentru că, dacă nu-i folosim cum trebuie, nu facem decât să creştem această sarcină pe care o punem în cârcă generaţiilor viitoare”.
