Companii

De ce nu fac bani cluburile romanesti de fotbal

De ce nu fac bani cluburile romanesti de fotbal

Raul Pop, 35 de ani, a lucrat timp de doi ani pentru Deloitte, timp in care sa ocupat de un proiect de consultanta pentru unul din cele mai mari cluburi de fotbal din tara, in care sunt implicati sapte actionari

27.03.2009, 00:00 405
 

„Un club de fotbal este un business, iar cluburile romanesti de fotbal nu stiu sa faca bani. Actionarii ar trebui sa isi aduca manageri de business si sai lase apoi sa isi faca treaba. Intrebarea pe care trebuie sa sio puna patronii cluburilor de fotbal este: «Vreau sa fac bani sau sa scot de fiecare data bani din bu­zunar?»", este de parere Raul Pop, 35 de ani, care a lucrat doi ani ca si consultant senior pentru Deloitte, timp in care a colaborat la un proiect de restructurare pentru unul din cele mai mari cluburi de fotbal din tara cu sapte actionari.

Din partea Deloitte au lucrat pentru clubul de fotbal trei consultanti.
„Am reusit sa facem partea de diagnoza si sa formulam recomandarile, insa nu am mai apucat sa vedem implementarea", explica Pop, care a lucrat pentru Deloitte intre 2005 si 2007, iar in prezent este general manager al Re­colamp, organizatie care gestioneaza deseurile provenite din surse de iluminat.
Una din cele mai importante concluzii ale diagnozei echipei din care facea parte si Raul Pop a fost ca un club de fotbal este o afacere de tip media. „Am gasit similitudini si principii de business care se aplica foarte bine in media. Fotbalul, in sine, este un vehicul publicitar, se fac bani din publicitate sau din atragerea de audienta sau drepturi de televizare."
Cel mai valoros club de fotbal romanesc este Steaua, evaluat la 32 mil. euro, urmat de CFR, cu 31,4 mil. euro si Dinamo, cu 30,3 mil. euro, potrivit siteului transfermarkt.co.uk.
Potrivit aceleiasi surse, Chelsea este cel mai valoros club european (416 mil. euro), urmat de FC Barcelona (409 mil. euro), Manchester United (404 mil. euro) si Real Madrid (393 mil. euro).
„Pentru ca un club de fotbal sa devina profitabil, consider ca ar trebui in primul rand sa administreze separat fiecare flux de venituri, astfel incat veniturile din transferurile jucatorilor si din drepturile de televizare sa fie suplimentate semnificativ prin veniturile reale din publicitate si veniturile din ziua meciurilor vanzari bilete, articole branduite, concesiune servicii de ospitalitate, cum sunt vanzarea de bautura si mancare. Nu in ultimul rand, cluburile de fotbal din Romania ar trebui sa implice specialisti din afara domeniului, care sa stie cum sa genereze si sa gestioneze aceste fluxuri de venituri."
Principalele surse de venit ale cluburilor de fotbal sunt drepturile de televiziune si reclame, sponsorizarile si vanzarea de bilete. Desi pe partea de marketing cluburile romanesti nu folosesc la maximum posibilitatile existente intern sau cele oferite de piata, principala problema o reprezinta implicarea prea activa a actionarilor in mana­gement. „Concluzia la care am ajuns dupa doar cateva luni in care clubul schimbase vreo patru antrenori a fost clara si cred ca se aplica si la alte cluburi din Romania: patro­natul se implica prea mult in fotbal. Cand ai astfel de miscari in randul antrenorilor, cu certitudine ai o problema de management".
Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta Deloitte in luna februarie a aces­tui an, cel mai bogat club de fotbal din lu­me este Real Madrid, cu venituri de 366 mil. euro in 2007, urmat de Manchester United si FC Barcelona, cu cate 325, respectiv 309 mil. euro.
Mai bine de o treime din veniturile Real Madrid (129 mil. euro) provin din activitatea comerciala a clubului, in timp ce drepturile de televizare aduc 135 mil. euro, iar vanzarile de bilete putin peste 100 mil. euro.
Clubul pentru care a facut consultanta Pop avea sapte actionari. „Era un fir scurt. Se dadea un telefon si se facea. O astfel de stra­tegie nu permite optimizari, nu permite o coerenta a comunicarii in exterior. Se intampla ca doi reprezentanti ai clubului sa iasa simultan in presa si sa spuna lucruri diferite."
In aceeasi perioada in care Deloitte derula proiectul de consultanta pentru clubul de fotbal, au fost organizate trei sesiuni de informare la Federatia Romana de Fotbal (FRF), care aveau drept scop informarea cluburilor de fotbal, astfel incat sa inteleaga ce este gresit in managementul lor si ce trebuie facut pentru ca lucrurile sa se schimbe.
„Spre deosebire de orice alt domeniu, cluburile de fotbal din Romania sunt 100% autohtone, nu au fost importate modele din afara. Ca mecanism de business sunt rudi­mentare." El adauga ca in timpul cat a facut consultanta pentru restructurarea businessului clubului de fotbal nu a vazut un efort consecvent de profesionalizare. Mai mult decat atat, bugetele echipelor de fotbal din campionatul romanesc nu vor ramane anul acesta imune la criza de pe pietele financiare, iar soliditatea echipelor este data in principal de domeniile in care isi desfasoara afacerile principalii actionari ai cluburilor.
Steaua este sustinuta de un singur finan­tator, George Becali, ale carui afaceri sunt indreptate aproape exclusiv spre domeniul imobiliar si in constructii, puternic afectate in prezent. Cu toate acestea, Steaua are avantajul de a fi atras in ultimii ani cele mai mari venituri din campionatul intern, mai mult de 30 mil. euro provenind doar din cele trei participari consecutive in UEFA Champions League.
Bugetul clubului Dinamo este asigurat in pro­portie de peste 50% de contributiile actio­narilor care contribuie financiar, restul provenind din drepturi de televizare, publicitate si transferuri. Si oficialii CFR Cluj au admis ca in acest an bugetul echipei va fi mai mic decat in anul in care echipa din Gruia a castigat campionatul.
Inainte de Recolamp si Deloitte, Raul Pop a fost director de operatiuni in cadrul Misiunii Natiunilor Unite la Bucuresti si, mai inainte, a fost director financiar al Cross Lander, companie americana care a cumparat fosta uzina Aro Campulung.
In decembrie 2003 sa semnat contractul de privatizare al Aro, cand Cross Lander a cumparat 68,7% din actiuni, desi negocierile incepusera cu mai mult timp inainte si in mai 2004, Raul Pop a ajuns la Aro, cu sarcina clara de a da drumul la fabrica. „Eu trebuia sa gestionez relatia cu bancile si sa ma asigur ca banii ajung unde trebuie. Insa AVAS nu anulase datoriile catre stat, desi acest lucru era prevazut in contractul de privatizare. In consecinta, nu puteam lua credite. Dupa sapte luni, contractul de privatizare a fost anulat".
Pop spune ca a intalnit la ARO oameni care lucrau in fabrica de 40 de ani, de trei generatii. „Era un oras (Campulung Muscel n.r.) construit in jurul unei fabrici."
Principala problema la Aro a fost ca privatizarea a venit prea atarziu, iar banii pe care ii trimiteau americanii nu au fost niciodata suficienti. Cea mai mare parte a banilor se duceau pe salarii. Pe de alta parte, nici nu se faceau bani, desi exista cerere de piese. Bancile nu au finantat nimic."
La vremea aceea pentru Aro Campulung lucrau 1.107 oameni, iar Pop spune ca a incercat sa externalizeze unele servicii pentru comenzi din afara.
„Compania era intepenita si trebuia sa o dezmortim bucata cu bucata. A trebuit sa invat pe cineva sa lucreze in Excell. Nu exista un control al costurilor. Oamenii lucrau cu catastife, iar daca ii intrebai cat costa o masina iti dadeau pretul dn 1997". De altfel, in cele sapte luni pe care lea petrecut ca director financiar al Cross Lander, spune ca nu a reusit sa afle pretul real al unei masini. „Cu fiecare masina pe care am fi vanduto am fi pierdut intre 1.000 si 3.000 de euro, estimativ."
Pop a absolvit Facultatea de Stiinte Economice si pe cea de Studii Eurpene in ClujNapoca si are un MBA de la Rollins College, Crummer GSB, din Florida, SUA.
MBAul la ajutat sa inteleaga functiunile din business si a decis sa se opreasca la opera­tiuni.
„Noi, romanii, eram obisnuiti inainte sa facem tot, si marketing, si vanzari si ma­nagement. MBAul te ajuta sati construiesti un liant intre toate rotitele dintrun business si sa te asiguri ca acesta merge bine. Consultanta se face fie la inceput de cariera, ca sa ai ocazia sa inveti, fie la final de cariera, ca sa ai ce livra."

AFACERI DE LA ZERO