Companii

De la tranziţie la capitalism: ce pieţe au apărut în România în ultimii zece ani

De la tranziţie la capitalism: ce pieţe au apărut în România în ultimii zece ani

Autor: Alexandru Stefan Matei

11.12.2010, 00:10 92

În primii zece ani ai acestui mileniu, România s-a transformatradical. Au apărut pieţe noi, altele s-au schimbat din temelii,salariile au crescut, iar românii au călătorit mai des înstrăinătate după ce operatorii low-cost au "descoperit" pe hartă şiRomânia. Sectorul bancar, ce a creat aproape de la zero o piaţă,cea a creditelor pentru persoane fizice, a finanţat explozia debunăstare ce a caracterizat România până în 2008.

Zboruri low-cost: intrarea pe piaţă a companiilor"ieftine" a dublat traficul aerian

La începutul deceniului conceptul de zboruri low-cost nu existaîn România. Abia în 2004 era anunţat de către compania italianăVolareweb primul zbor low-cost către Veneţia cu plecare dinBucureşti şi Timişoara, cu preţuri începând de la 20 de euro pecursă. Ulterior şi italienii de la My Air şi slovacii de la SkyEurope inaugurau zboruri de pe aeroportul Aurel Vlaicu din Băneasa.Cei mai mari jucători de pe piaţa low-cost aveau să devină însăcompania Blue Air (deţinută de Nelu Iordache) şi transportatorulaerian ungar Wizz Air, care au început să opereze în 2005,respectiv 2006. Astfel că de la 4,4 milioane de pasageriînregistraţi pe toate aeroporturile din ţară în 2005, când abia îşifăceau simţită prezenţa companiile low-cost, piaţa aeriană a ajunsanul trecut la aproape 9 milioane de pasageri, contribuţia Wizz Airşi a Blue Air fiind de aproape 37%, potrivit datelor de laAsociaţia Aeroporturilor din România şi calculelor ZiaruluiFinanciar. Românii au început să călătorească mai mult datorităpreţului mai mic la biletele de avion, dar şi noilor destinaţiiintroduse de jucătorii aerieni low-cost. Mirabela Tiron

Fondurile private de pensii: active de un miliard deeuro în câţiva ani

Pensiile administrate privat, considerate a fi afacereaurmătoarelor decenii, deoarece vor aduna active de zeci de miliardede euro, au schimbat radical imaginea sistemului de pensii, încondiţiile în care fiecare contribuabil a ajuns să deţină un contpersonal din care îşi va primi banii după retragerea dinactivitate. Până acum, toate contribuţiile plătite de salariaţistatului se duceau direct în plata pensiilor actuale, fără a fiacumulate şi investite. În cei trei ani de la lansarea pensiilorprivate obligatorii (pilonul II) în conturile celor peste cincimilioane de participanţi s-au acumulat active de aproape un miliardde euro, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului dePensii Private. Alte 70 de milioane de euro s-au strâns până acumîn conturile participanţilor la pensiile facultative (pilonul III).În prezent pe piaţă activează nouă fonduri de pensii, la jumătatefaţă de câte erau în urmă cu trei ani, după mai multe fuziuni şiachiziţii, dar şi ieşiri de pe piaţă. Ciprian Botea

Ansambluri rezidenţiale: construite, darnevândute

Construcţia de locuinţe a intrat pe o pantă puternic descendentădupă căderea comunismului, astfel că la sfârşitul anilor '90 celemai mari proiecte rezidenţiale noi erau reprezentate de câte unproiect "închis" de vile sau câte un bloc cu câteva apartamente înzone cu tradiţie, precum Dorobanţi sau Aviatorilor. Unul dintrepionierii conceptului de "ansamblu rezidenţial" pe piaţa locală afost omul de afaceri Dan Ioan Popp, dar primele proiecte privateintegrate, cu peste 300 de apartamente, au fost finalizate abia înperioada 2005-2006, în Militari (Quadra Place) sau pe şoseauaŞtefan cel Mare (Central Park). Atraşi de ideea locuirii înapartamente noi, frumos colorate, clienţii au început să cumperelocuinţe încă din stadiul de proiect, fapt ce a determinatinvestitorii să cumpere terenuri pentru dezvoltarea a 100.000 delocuinţe noi doar în Bucureşti şi împrejurimi, dar doar o micăparte a acestora au devenit realitate. Peste 10.000 de apartamentenoi au fost finalizate în Bucureşti în ultimii ani, dardezvoltatorii au rămas cu o bună parte dintre acestea nevândute.Printre cele mai mari proiecte finalizate se numără Răsărit deSoare, Asmita Gardens, Militari Residence, Doamna Ghica Plaza,Green City, Rose Garden, Cosmopolis, InCity, Greenfield sauCartierul Latin, cu peste 500 de locuinţe fiecare. Cristi Moga

Eoliene: noua ordine mondială a energieiverzi

La începutul anilor 2000, energia verde era doar un conceptpentru piaţa locală, în afară de microhidrocentrale neexistândnicio altă unitate care să poată transforma în electricitate surseregenerabile, aşa cum sunt vântul sau soarele. La finalul anului2010, România încheie însă primul an de boom în ceea ce priveşteparcurile eoline, cuvântul MW devenind cel puţin la fel de celebruca hectarul din anii exploziei imobiliare din anii 2007-2008. Paşiifăcuţi în sensul definitivării unui cadru legislativ pentrusprijinirea acestor investiţii, dar şi obligaţiile privind pondereaenergiei regenerabile în consumul total pe care România şi-aasumat-o la nivel european sunt doar câţiva dintre factorii care audus la creşterea semnificativă a acestui tip de proiecte. Astfel,potrivit celor mai recente date, anul acesta vor fi montaţi 464 MWîn parcuri eoliene, ceea ce presupune instalarea a circa 200 deturbine şi investiţii de 800 de milioane de euro. Deşi saltul faţăde 2009 este uriaş, anul trecut fiind montaţi numai 14 MW, pentru2011 prognozele cele mai prudente sunt şi mai mari: 500 de turbine,2 miliarde de euro investiţii şi 1.165 MW instalaţi. Toţi înDobrogea. Roxana Petrescu

Hipermarketuri: francezii de la Carrefour au pus primiipiciorul în România. I-au urmat cei de la Cora

Istoria hipermarketurilor în România începe să se scrie în 2001,când grupul francez Carrefour intra pe piaţa locală. Până atunci,singurul nume mare din retailul alimentar prezent pe piaţa localăera Metro, care deţinea magazine de tipul cash & carry. Înprimul an al noului mileniu, Carrefour deschidea în luna iunie, înurma unei investiţii de 35 de milioane de euro, magazinul CarrefourMilitari. Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Comerţului,compania Carrefour România obţinea la sfârşitul anului 2001 afaceride 114 milioane de lei noi. Pierderea companiei era de circa 12,7milioane de lei noi. În 2003 aveau să se deschidă următoarelehipermarketuri din România. Două grupuri franceze, Carrefour şiCora, deschideau fiecare câte un magazin. Astăzi, pe piaţahipermarketurilor există cinci jucători - Auchan, Cora, Kaufland,Real şi Hypermarket Carrefour -, care au împreună peste 100 demagazine. Piaţa a fost evaluată în 2009 la 3,3 miliarde de euro, încreştere cu 14% faţă de anul anterior, potrivit unui studiu alcompaniei de cercetare de piaţă PMR Publications. CristinaRoşca

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO