Companii

„Devorarea“ pădurilor României, dincolo de cortina naţionalistă

Cele mai multe retrocedări s-au făcut acolo unde au fost pădurile cele mai valoroase

Cele mai multe retrocedări s-au făcut acolo unde au fost pădurile cele mai valoroase

Autor: Bogdan Cojocaru

04.05.2015, 00:03 806

Valea Cerbului, un afluent al Prahovei. Poienele mari şi verzi sunt pline de cum se topeşte zăpada până toamna târziu de rulotele celor care părăsesc oraşul pentru a trăi câteva luni la aer curat. Cetăţenii micului orăşel pestriţ se amuză noaptea urmărind urşii „gunoieri“ făcându-şi de lucru prin tom­beroane. Ziua se uită cu interes la tafurile înămolite care trag de zor buşteni de pe muchia de peste gârlă. Drumurile tăiate de maşinăriile de oţel lasă cicatrice adânci într-o pădure unde dacă eşti prins cu bicicleta pe drumul forestier eşti amendat pentru că dizloci pământul.

În afară de drumurile de exploatare şi de buştenii aduşi de tafuri, jos nu se vede nimic care să sugereze că pădurea dispare. Sus însă, locul arată ca după război. Se taie la ras de câţiva ani. Peste gârlă este un parc natural.

Mai în sus, înspre Predeal, în Retevoiu, feţele dealurilor au fost golite de tot de pădure. Că acolo a fost în urmă cu câţiva ani o pădure masivă stau dovadă schelete de molizi care putrezesc albe în solare şi amintirile. Toamna în poieniţele din zonă puteai urmări cerbi bătrâni boncănind. Un drum recent de exploatare forestieră a distrus unul din malurile Lacului Roşu, unul din reperele turistice ale Munţilor Neamţului.

Şi mai departe, Piatra Craiului cheleşte şi ea încet-încet. Boala defrişă­rilor afectează toţi munţii.

Agent Green este o ONG care expune publicului prin anchete, articole şi filmări neregulile din exploatarea pădurilor noastre şi amploarea pe care au capătat-o defrişările.

Organizaţia a explicat pentru ZF de ce dispar pădurile României şi cine per­mite aceasta.

Gabriel Păun, preşedinte al organi­zaţiei Agent Green, membru al  Coaliţiei pentru Mediu din România spune:

Când vine vorba de masacrarea pădu­rilor, ne-am dori să depăşim aspectele naţionaliste care arată cu degetul o serie de companii care ne devastează ţara.

Într-adevăr, câteva companii aus­triece fac un miliard de euro pe an din pădurile noastre de conifere (Schwei­ghofer, Kronospan şi Egger). Da, o com­panie spaniolă, Losan, devorează pădurile de stejar din România şi da, o serie de companii gigantice au făcut jaf în făgetele noastre, inclusiv din parcuri naţionale: Massiv (americani), Expan­sion, Hard­wood şi Succes (româneşti).

Dar cum a fost posibil aşa ceva? De ce statul român a dat drumul acestor companii să proceseze peste posibilitatea pădurilor de a se regenera? De ce Romsilva permite tăieri chiar şi în parcurile naţionale care mai acoperă doar 1,3 % din suprafaţa ţării? De ce s-a dat drumul la retrocedări înainte să avem în funcţiune mecanisme care să evite ilegalităţile?

Păi 561.000 ha de păduri retrocedate s-au tăiat deja illegal. Şi culmea retrocedarii: s-au restituit de la stat unor proprietari privaţi şi asociaţii cu 575.000 ha mai mult decât au deţinut vreodată.

Deci statul a pierdut păduri care au fost dintotdeauna ale statului în favoarea unor mafioţi care nu le-au deţinut niciodată.

Şi să mai adăugăm că cele mai multe retrocedări s-au făcut nu în locul de drept, ci acolo unde au fost pădurile cele mai valoroase.

Şi toate acestea au venit pe fondul unui perpetuu provizorat la modul general în Parlament şi în Guvern, dar mai ales la ministerul de resort pentru păduri, agricultură şi mediu, care au făcut ping-pong cu pădurile.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO