♦ Supradimensionat, spart ca organizare, sufocat de numiri politice şi lipsit de surse de finanţare pentru investiţii, domeniul care ar fi trebuit să asigure confortul termic al României este o gaură neagră ♦ Dincolo de banii de la stat, în ultima decadă toţi consumatorii de energie au plătit prin facturi 1,7 miliarde de euro pentru proiecte eficiente de energie termică, dar au primit la schimb apă şi calorifere reci.
Potrivit datelor furnizate de platforma de informaţii financiare Confidas.ro, anul trecut existau 92 de companii care aveau CAEN furnizarea de abur şi aer condiţionat, categorie în care se înscriu SACET-urile, adică sistemele centralizate de alimentare cu energie termică. Din aceste companii, o treime erau deja sub protecţia legii insolvenţei, în timp ce altele au raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri zero. Calculele ZF făcute pe baza acestor date arată că în 2020, cele 62 de companii care totuşi au înregistrat un rulaj de business au avut la nivel cumulat afaceri de 3,4 miliarde de lei şi pierderi de 341 de milioane de lei. În acest companii care nu au niciun viitor economic lucrau peste 10.000 de oameni. În rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) sunt menţionaţi însă, pentru anul 2020, 47 de operatori de sisteme centralizate de încălzire.
„La sfârşitul anului 2020 erau activi 47 de operatori ai sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, care operează un număr de 50 de SACET-uri (Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică) din 51 de localităţi, aflate în 28 de judeţe şi municipiul Bucureşti“, se arată în cel mai recent raport al ANRE în care este analizată situaţia sistemului de energie termică din România.
