♦ Olanda a pus punct dezvoltării industriei sale de gaze mai ales din cauza cutremurelor determinate de exploatarea colosalului zăcământ Groningen. România abia deschide un capitol în Marea Neagră şi vrea să scoată gazul din zona de mare adâncime pentru prima dată în istoria sa.
Producţia de gaze din UE pare să aibă un nou lider, România, dar nu datorită unei evoluţii spectaculoase a cantităţilor extrase, ci datorită strategiei complet diferite în domeniul gazelor aplicată de Olanda, liderul blocului până în acest moment.
„Producţia de gaze la nivelul UE a scăzut cu 8% în cel de-al doilea trimestru al anului, până la 8 miliarde de metri cubi faţă de trimestrul anterior, şi cu 18% faţă de perioada similară a anului trecut. România, cu o producţie de 2,3 miliarde de metri cubi a devenit cel mai mare producător de gaze din UE pentru prima dată, urmată de Olanda, cu 2,2 miliarde de metri cubi şi de Germania, cu 0,9 miliarde de metri cubi”, se arată în raportul trimestrial de analiză asupra pieţelor europene de gaze lansat de Comisia Europeană.
Vestea vine însă într-un anumit context care nu este generat de creşterea spectaculoasă a producţiei de gaze a României, ci de decizia Olandei a întrerupe producţia de gaze în ciuda potenţialului uriaş. În timp ce Olanda pune punct istoriei sale din domeniul gazului natural, România deschide acum un nou capitol prin proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.
La începutul acestui an, guvernul olandez a aprobat legea prin care se va închide definitiv operarea pe zăcământul de gaze Groningen, o decizie luată pentru a limita mişcările seismice din regiune cauzate de exploatarea acestui zăcământ.
