• Leu / EUR4.9005
  • Leu / GBP5.4945
  • Leu / USD4.4823
Companii

Discursurile de independenţă energetică a României sunt zero: Factura la gazul de import a sărit de 1 mld. dolari în 2021. Importurile au crescut cu aproape 70%. Producţia se prăbuşeşte. Gazul stă degeaba în Marea Neagră şi pe uscat

Discursurile de independenţă energetică a României sunt zero: Factura la gazul de import a sărit de 1 mld. dolari în 2021. Importurile au crescut cu aproape 70%. Producţia se prăbuşeşte. Gazul stă degeaba în Marea Neagră şi pe uscat

Autor: Roxana Petrescu

04.03.2022, 19:00 18508

♦ Dacă Rusia opreşte mâine robinetul de gaz, România poate rezista circa o lună de zile cu gazul din depozite şi cu producţia internă. Dar rezistă pentru că marii consumatori, cum este Azomureş, sunt opriţi, centrala OMV Petrom de la Brazi este şi ea oprită pentru revizie şi pentru că vremea este neobişnuit de caldă pentru această perioadă. ♦ În rest, România nu a făcut nimic pentru a-şi debloca rezervele de gaze din Marea Neagră sau de pe uscat, producţia internă a coborât pentru prima dată la circa 8,6 miliarde de metri cubi în 2021, în timp ce importurile au ajuns la peste 30% dintr-un consum de 12,2 mld. metri cubi. Ieri, preşedintele Klaus Iohannis spunea că dependenţa faţă de gazul rusesc trebuie terminată, dar în 2021 România, cu gaz care zace degeaba îngropat, a plătit peste 1 mld. de dolari pentru importuri, aproape triplu faţă de 2020.

„În acest moment, România con­sumă circa 40 de milioane de metri cubi pe zi şi cu ce produ­cem, adică aproape 24 de mi­lioane de metri cubi pe zi, alături de ce extragem din depozite, 16 milioane de metri cubi pe zi, aproape ne acoperim. Ne ajută şi temperaturile“, spune Vasile Cârstea, directorul general al Depogaz, filială a Romgaz care gestionează peste 90% din capacitatea de înmagazinare a României.

Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei ridică semne de întrebare privind capacitatea statelor europene de a se replia în cazul unei întreruperi totale a livrărilor de gaz rusesc. Gazprom, colosul rus, asigură o treime din necesarul de consum euro­pean, fiind de departe cel mai mare furnizor extern de gaz al Europei.

„În situaţia în care achiziţiile de gaze naturale din import sunt limitate sau oprite, în timpul iernii, în perioadele de frig crescut, deficitul de gaze naturale poate ajunge la aproximativ 10-17 mil. mc/zi“, se arată în planul de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovi­zionării cu gaze naturale în România ublicat în octombrie, anul trecut.

Rezistăm o lună

Norocul României cu această ame­ninţare la graniţă e că deocamdată nu este frig. „Cred că până la 1 aprilie putem susţine ritmul de producţie şi de extracţie. Noi de câteva zile avem inclusiv injecţie în depozite pentru că avem două depozite care deja funcţionează pe logica multiciclu de înmagazinare“, a explicat Cârstea. Dincolo de condiţiile meteo care ajută România, mai sunt şi alţi factori. Azomureş, cel mai mare consumator de gaze naturale din România, este în continuare închis, cu perspective reduse de realuare a activităţii pe fondul preţului istoric al gazului.

„Oamenii vin la muncă, dar instalaţiile sunt oprite“, spune un reprezentant al Azomureş. Mai departe, centrala de la Brazi a OMV Petrom care funcţionează pe gaze este la rândul ei oprită până în aprilie pe fondul unei revizii tehnice programate. În eventualitatea în care condiţiile de piaţă se deteriorează, „întreprinderile care ope­rează în domeniul gazelor naturale trebuie să asigurare furnizarea de gaze către clienţii protejaţi, definiţi în legislaţia naţională, chiar şi în cazul unui consum de gaze foarte mare şi să ia măsuri preventive adecvate“, se mai arată în planul menţionat anterior. În categoria de clienţi protejaţi sunt cu­prinşi clienţii casnici, IMM-urile, prestatorii de servicii sociale esenţiale (sănătate, edu­caţie) şi producătorii de energie termică ce nu pot funcţiona cu alţi combustibili decât gazele naturale. În acest moment, potrivit datelor Transelectrica, producţia de energie pe bază de gaz în România are o pondere de circa 12%, piaţa beneficiind de circa o săptămână de condiţii de vânt foarte bune. În total, ponderea cumulată a consuma­torilor protejaţi în consumul total de gaze este de 43,4% (28% casnici, 6,56% servicii esenţiale, 8,8% energie termică pentru populaţie). În situaţie de criză, alimentarea pentru restul consumatorilor poate fi limitată.

„În acest moment noi funcţionăm la maxim de capacitate, dar sunt rezerve de care nu ne-am atins pentru că a fost vreme bună“, a spus şi Lăcrămioara Diaconu Pinţea, membru în consiliul de admi­nistraţie al CE Oltenia.

Vorbele nu scot gazul din pământ

Anul trecut, importurile de gaz ale României, în proporţie de peste 80% din Rusia, au fost de 3,7 miliarde de metri cubi, o creştere în volume de aproape 70%, după cum arată calculele ZF făcute pe baza datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Mai departe, consumul intern de gaze a crescut cu circa 2%, până la 12,2 miliarde de metri cubi, producţia scăzând la 8,6 miliarde de metri cubi, un minim istoric raportat de România. Problema este că ascensiunea făcută de importuri s-a suprapus peste scumpirea istorică a gazului. Concluzia? Factura României pentru gazul importat a ajuns la peste 1 miliard de dolari, aproape triplu faţă de nivelul din 2020 când s-a achitat un preţ de 365 de milioane de dolari, potrivit calculelor ZF.

„Este clar că dependenţa UE de gazul rusesc trebuie terminată, este nevoie să insistăm mai mult pe surse energetice alternative“, a declarat ieri, preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia vizitei preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bucureşti.

În timp ce făcea această declaraţie însă, gazul din Marea Neagră era neatins de patru ani de zile, iar cel de pe uscat aştepta să iasă la suprafaţă.

„Investiţiile nu se fac de azi pe mâine, dar aşa cum am mai zis, România are un potenţial imens pe uscat, dincolo de ce avem în Marea Neagră“, a mai precizat Cârstea.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9005
Diferență: -0,0388
Ieri: 4.9024
Azi: 4.4823
Diferență: 0,4279
Ieri: 4.4632
Azi: 5.4945
Diferență: -0,0382
Ieri: 5.4966
Azi: 4.9076
Diferență: 0,102
Ieri: 4.9026