Companii

Distopia-România: al doilea cel mai bogat în gaz stat din UE îşi ţine locuitorii în frig şi vecinii la mâna Gazprom. Starea actuală a României, cu oraşe ameninţate de frig, arată decalajul enorm între economia reală şi investiţiile făcute doar pe hârtie în domeniul energetic

Distopia-România: al doilea cel mai bogat în gaz stat din UE îşi ţine locuitorii în frig şi vecinii la mâna Gazprom. Starea actuală a României, cu oraşe ameninţate de frig, arată decalajul enorm între economia reală şi investiţiile făcute doar pe hârtie în domeniul energetic

Autor: Bogdan Alecu, Roxana Petrescu

28.10.2021, 00:08 6856

De la nivel central, se dau asigurări că sunt cantităţi de gaze, dar oraşe bogate precum Timişoara sau Arad sunt deja în frig sau sunt pe cale să nu-şi poată plăti facturile La ce bun atunci profiturile companiilor de stat Romgaz sau Hidroelectrica?

În iulie peste 40% din consumul in­tern de gaz al României a venit de la Gazprom, nivel record. Acum, în prag de iarnă, marile oraşe ajung să îşi ţină oamenii în frig, primăriile ne­având bani de facturi. În această distopie eco­nomică, gazul românesc din Marea Neagră zace neatins.

„Primăriile vor bani de la buget pentru aces­te achiziţii (de gaz)“, spune Virgil Popescu, ministrul interimar al energiei, ins­ti­tuţie în portofoliul căreia se află mai mulţi pro­ducători de energie printre care Electro­cen­trale Bucureşti, Electrocentrale Cons­tanţa, dar şi firme strategice, cum este cazul Romgaz. În timp ce pentru companiile din por­tofoliu nu există probleme de contrac­ta­re, pentru restul firmelor de agent termic din ţa­ră venirea iernii a echivalat cu impo­sibilitatea plăţii facturilor la gaz.

„Nu este o problemă de cantităţi, ci de preţ“, spune ministrul, deşi România a ajuns să cumpere mai mult gaz ca niciodată de la Gazprom în timp ce producţia sa internă scade văzând cu ochii.

„Problema este că unele primării abia acum încep să contracteze, ori aceste înţele­geri trebuia făcute din vară“, mai spun repre­zentanţi din Ministerul Energiei.

De cealaltă parte, oraşele sunt îngenun­cheate. Situaţia pare aproape o distopie ţi­nând cont de faptul că România este al doi­lea cel mai mare producător de gaze din UE.

„România ca stat este unul unitar şi cen­tra­lizat atunci când este vorba de a aduna re­surse, de a lua bani din ţară, iar partea de vest este un finanţator principal al bugetului. Când vine vorba de rezolvat probleme, totul în­cepe cu «descurcaţi-vă pe plan local»“, a spus Călin Bibarţ, primarul Aradului, în ca­drul emisiunii Investiţi în România.

Bibarţ subliniază că Aradul poate să re­zis­te două luni, dar mai departe nu mai are din ce să-şi plătească factura. „Ne confrun­tăm cu probleme majore pen­tru achiziţia gazului“, spune şi Lucian Daniel Viziteu, primarul din Bacău.

În cazul Timişoarei, oraş care riscă să ră­mână fără apă caldă şi căldură, primăria a anun­ţat găsirea unei soluţii de ultim mo­ment, care le mai asigură timişorenilor o săp­tă­mână de confort termic. Ce se întâmplă după? Nimeni nu ştie.

Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul din Pe­tro­şani, se află la rândul său într-o situaţie greu de imaginat. Oraşul stă practic pe un munte de cărbuni, dar nu îl poate utiliza pentru că România s-a decis să renunţe la minerit mai devreme decât trebuia. Problema e că nici bani de gaze nu sunt.

De la nivel central însă, singurul ajutor pen­tru primării, pentru iarna aceasta, a fost adop­tat ieri prin aprobarea legii privind pla­fo­narea facturilor la curent şi gaze.

Starea ac­tua­lă a României, cu oraşe amenin­ţa­te de frig, arată decalajul enorm între eco­no­mia reală şi investiţiile făcute doar pe hârtie în domeniul energetic, situaţie girată de toa­te partidele care s-au perindat pe la gu­ver­nare în ultimii 30 de ani.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO