Companii

Doar achiziţii, fără fuziuni. Când învaţă companiile să crească fără să plătească cash?

Anuarul TOP TRANZACŢII, care a apărut pe piaţă la începutul lunii, arată că valoarea cumulată a deal-urilor s-a dublat, la 3,7 mld. euro în 2014 şi în primele luni ale acestui an.

Anuarul TOP TRANZACŢII, care a apărut pe piaţă la începutul lunii, arată că valoarea cumulată a deal-urilor s-a dublat, la 3,7 mld. euro în 2014 şi în primele luni ale acestui an.

Autor: Ioana David

14.04.2015, 00:04 187

Nicio fuziune nu a avut loc anul trecut pe piaţa locală, arată datele din Anuarul TOP TRANZACŢII, care a apărut pe piaţă la începutul acestei luni. Nici în anii anteriori fuziunile nu au fost preferate de companiile care au dorit să crească, varianta clasică fiind achiziţia.

„Linia de «demarcaţie» între o achiziţie şi o fuziune este foarte fină. Multe achiziţii au fost prezentate drept «fuziuni» din motive care ţin de tactica tranzacţiei sau, mai ales, de procesul de inte­grare posttranzacţie. Sim­plificând lucrurile, o fu­ziune presupune unifi­carea a două companii în una singură fără existenţa unei componente de plată a preţului“, spune Radu Stoicoviciu, liderul departa­mentului de consultanţă pentru afaceri şi ma­nagement al PwC Ro­mânia.

El adaugă însă că în realitate procesul este mai complex şi mai anevoios decât o achiziţie întrucât necesită înţelegerea păr­ţilor pentru două evaluări în loc de una – câte una pentru fiecare companie, împărţirea drepturilor şi obligaţiilor în noua com­panie, agrearea unui mod de conducere a companiei noi. Dar chiar şi în cazul fuziunilor, poate exista o excepţie şi poate fi necesară plata unei sume de bani pentru finalizarea tranzacţiei.

Una dintre puţinele fuziuni prezentate ca atare a fost cea dintre producătorul de vopsele şi tencuieli decorative Fabryo şi divizia de materiale de construcţii a grupului Atlas Corporation, controlată de omul de afaceri elen John Sitinas din 2012.

În timp ce companiile româneşti nu au învaţat încă să facă fuziuni, pe plan internaţional practica este răspândită.

„Majoritatea megatranzacţiilor globale de-a lungul timpului au fost structurate ca nişte fuziuni - în sensul în care acţionarii celor două firme înainte de fuziune au primit acţiuni în firma rezultată postfuziune. Ce este de remarcat este faptul că în majoritatea acestor cazuri firmele subiect al fuziunii erau amândouă listate pe o piaţă de capital funcţională“, a mai spus Radu Stoicoviciu.

Chiar şi fără fuziuni, piaţa tranzacţiilor a urcat la 3,7 mld. euro în 2014 şi în primele luni ale acestui an, arată datele din Anuarul TOP TRANZACŢII, dublu comparativ cu ediţia anterioară.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO