Documente oficiale. Care sunt potenţialele riscuri de mediu şi pentru populaţie pe care le-ar putea genera Neptun Deep, cel mai ambiţios proiect energetic al României? Gazul nou din Marea Neagră ar trebui să ajungă la mal în trei ani

♦ Neptun Deep, proiectul de producţie de gaze naturale din zona de mare adâncime a Mării Negre, cea mai mare investiţie energetică a României din acest moment, va avea efect asupra aerului, apei, solului, dar şi asupra stilului de viaţă al comunităţilor din vecinătatea sa ♦ Cu toate acestea, rezumatul public al studiului pentru evaluarea impactului asupra sănătăţii şi confortului populaţiei în raport cu proiectul Neptun Deep susţine că proiectul poate fi dezvoltat „fără a genera riscuri semnificative sau impacturi negative majore“.

Proiectul Neptun Deep din Ma­rea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explo­ra­re şi producţie la mare adâncime pe care România îl întreprinde în istoria sa. Va­loa­rea proiectului este de 4 miliarde de euro, iar parteneri sunt OMV Petrom, cea mai mare compa­nie din Româ­nia, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, deţinut de statul român.

Dincolo de valoarea sa economică, unul din­tre aspectele puţin co­mu­ni­cate este legat de impactul de mediu şi asupra comuni­tăţilor din imediata vecină­tate a proiectului. Cea mai a­pro­pi­ată locuinţă este la 100 de me­tri de infrastrtcura care va fi dez­voltată pe uscat, partea bună, zic investito­rii, fiind că majoritatea lucrărilor se vor exe­cuta la 160 de kilometri în larg.

Însă, în to­tal, vor fi forate 10 sonde, 6 vor fi forate până la 3.000 de metri adân­cime verticală la o adâncime a apei de 800-1.100 de metri, iar 4 sonde vor fi forate până la 3.400 de metri adân­cime verticală, la o adâncime a apei de 120-130 de metri. Iar a­ceste lucrări, alături de sub­stanţele care vor fi folo­site, pot determina un impact asupra mediului şi asupra comunităţilor.

„Studiul de evaluare a impactului asu­pra mediului a examinat atent interacţiunile dintre proiect şi diferiţi factori de mediu, aerul, apa, solul, zgomotul, precum şi fac­to­rii sociali, accesul la serviciile publice, es­tetica mediului, pericolul de accidente, stilul de viaţă. Prin intermediul unei matrice de interacţiuni şi ana­liza relaţiilor, s-au identificat posibilele impacturi ale pro­iec­tului asupra aces­tor factori“, se arată în studiul de eva­luare a impactului asupra sănătăţii şi confortului popu­laţiei, un document realizat de firma Vest Medical Impact, cu sediul în Timişoara, şi un business de 0,7 milioane de lei anul trecut, după cum arată datele Termene.ro.

Rezumatul enumeră însă o serie de riscuri care trebuie avute în vedere odată cu lansarea construcţiilor, atât pe uscat, cât şi offshore.

De exemplu, se arată în rezumatul public, „în măsura în care sănătatea umană şi implicit populaţia sunt afectate, există potenţialul de pierdere a valorii bunurilor materiale (devalorizarea bunurilor mate­riale, necultivarea terenurilor).“

Mai departe, „afectarea biodiversităţii marine conduce la scăderea resurselor pescăreşti şi a activităţilor ocupaţionale co­respunzătoare acestor resurse.“ Înfloririle algale ca efect al eutrofizării apei conduc la o scădere a concentraţiei de oxigen şi, pe cale de consecinţă, la efecte asupra speciilor de faună şi floră marină, se mai arată în rezumatul menţionat.

Eutrofizare este îmbogă­ţirea apei în nutrienţi, în special compuşi ai azotului şi/sau fos­forului, care cauzează creşterea accelerată a algelor şi formelor superioare de viaţă vegetală, ducând la perturbarea nedorită a echilibrului organismelor din apă şi a ca­lităţii apei respective. Acest fenomen poate apărea în mod natural, dar şi ca rezultat al acţiunilor umane.