• Leu / EUR4.9050
  • Leu / GBP5.8089
  • Leu / USD4.7905
Companii

Două din zece zboruri de pe Otopeni au întârziere de peste 30 de minute, iar 50 de zboruri au fost anulate în 7 zile

Două din zece zboruri de pe Otopeni au întârziere de peste 30 de minute, iar 50 de zboruri au fost anulate în 7 zile

Autor: Alexandra Matei

07.07.2022, 19:00 485

♦ Multe dintre anulări vin din lipsă de echipaj ♦ În medie, într-o zi, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă sunt operate circa 300-400 de zboruri.

Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, situaţia zborurilor întârziate sau anulate este din ce în ce mai vizibilă, mai ales în contextul creşterii traficului din aeroport. În ultima perioadă, susţine George Dorobanţu, director ge­ne­ral al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), circa 17% din totalul zborurilor au o întârziere mai mare de jumă­tate de oră, iar o bună parte dintre acestea ajung chiar să se anuleze. În plus, menţionează directorul general al CNAB, doar în ultima săptămână, 50 de zboruri au fost anulate.

„Sunt foarte multe întârzieri în ultima vreme. Traficul a început să crească foarte mult, accelerat - dacă ar fi să ne uităm pe un grafic, cred că ar fi un grafic logaritmic de creş­tere în ultimele trei luni cel puţin. Faţă de anul trecut, suntem la 3x în ceea ce priveşte creşterea. În ultima vreme, avem aproximativ 17% din zboruri cu o întârziere de peste 30 de mi­nute. Dintre acestea, în ultimele două luni, a început să apară o creştere destul de însemnată a zborurilor care sunt a­nulate. Ele au o anumită perioadă de întârziere - între 1 şi 3 ore sau, în cazuri extreme, 10-15 ore -, după care apare anu­larea zborului respectiv. Numai în ultima săptămână, avem apro­ximativ 50 de zboruri anulate. Anulările vin, pe de-o par­te, din probleme tehnice, însă în ultima perioadă multe vin şi din lipsă de echipaj“, a spus George Dorobanţu, director general al CNAB, la emisiunea online de business ZF Live.

Problema aeroportului la nivel de activitate, în ceea ce priveşte aglomeraţia, este dată de creşterea foarte rapidă a zborurilor, de intensificarea lor şi a gradului de încărcare, menţionează acesta.

Până acum, după perioada de pandemie, zborurile aveau un grad de încărcare de 50-60%, însă în prezent, acesta a depăşit 90%. În medie, într-o zi, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă sunt operate circa 300-400 de zboruri.

Anii de pandemie, pentru sectorul de aviaţie, au fost critici, în sensul în care activitatea a fost sub jumătate faţă de ce se întâmpla în 2019, anul cu cel mai mare trafic în aviaţie, atât în România (14,6 mil. pasageri pe aeroportul din Otopeni), cât şi în Europa.

În timpul pandemiei, multe dintre companiile aeriene au disponibilizat oameni, angajaţii s-au reorientat către alte domenii, astfel că acum, după reluarea zborurilor, lucrurile sunt mult mai greu de gestionat cu un personal mai restrâns.

„Companiile aeriene nu au piloţi şi însoţitori de zbor care să poată opera zborurile. S-au făcut disponibilizări în pandemie şi oamenii s-au reorientat către alte domenii, astfel că piloţii şi însoţitorii de zbor au plecat către alte teritorii, unde piaţa s-a deschis mai repede“, a mai spus George Dorobanţu.

Odată cu revenirea traficului, explică el, este foarte greu să închei un ciclu de recrutare, care durează câteva luni. În plus, în aviaţie, toţi lucrătorii de pe platformă trebuie să facă anumite certificări de securitate pentru a primi un aviz de a lucra, ceea ce poate dura între 60 şi 90 de zile.

Astfel, respectivul angajat va trebui să treacă printr-o verificare pentru a putea lucra şi va fi disponibil abia peste una sau două luni cel puţin.

Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, circa 60% din trafic este dat de companiile low cost Ryanair şi WizzAir.

WizzAir este responsabilă pentru mai bine de o treime din traficul de pe aeroportul din Otopeni, însă în ultima vreme, a început să aibă extrem de multe întârzieri sau anulări. „În perioada de pandemie, unele companii regulate, de linie au renunţat la anumite frecvenţe sau zboruri şi atunci WizzAir a venit şi a început să le opereze“, a precizat directorul general al CNAB.

Din cauza numărului mare de întârzieri, spune acesta, apar tot mai multe sesizări la ANPC. Astfel de situaţii dăunează imaginii aeroportului şi, pe cealaltă parte, companiile aeriene pierd bani, pentru că sunt nevoite să despăgubească pasagerii.

Totuşi, spune George Dorobanţu, problema nu se rezumă doar la România sau la companiile low cost, ci se poate vedea şi la nivel internaţional şi chiar şi în cazul companiilor aeriene mari.

„Este o situaţie critică în toată Europa. Astfel de situaţii au apărut şi la Lufthansa sau KLM. Au fost întârzieri peste tot şi acestea nu vin doar din cauza companiei. Acum două săptămâni, atunci când au fost grevele pe aeroporturile din Europa, ca cea de la Bruxelles, s-au generat anulări sau întârzieri. Este o criză a întregului sector de aviaţie.“

Rezolvarea problemei legată de aglomeraţia din aeroport, crede acesta, va veni odată cu construirea unui nou terminal, care să permită chiar dublarea capacităţii.

Aeroportul din Otopeni are un terminal cu extensie, proiectat pentru aproximativ 10-11 milioane pasageri. Însă, în 2019, numărul acestora a ajuns la aproape 15 milioane, iar traficul, cel mai probabil, în 2023-2024, va ajunge din nou la acelaşi nivel sau îl va depăşi, astfel că nevoia de un terminal nou este evidentă, consideră directorul CNAB.

În acest sens, spune el, s-a reluat studiul de fezabilitate realizat în 2014, iar anul viitor compania îşi propune să înceapă dezvoltarea noului terminal, termenul estimat pentru finalizare fiind 2028.

„Sunt peste 200 de hectare expropriate. În proporţie de 90% sunt finalizate aceste exproprieri. Am plătit noi, iar exproprierea a fost făcută de către Ministerul Transporturilor. Noul terminal va fi spre noua centură şi spre nodul de autostradă, iar el va fi interconectat cu terminalul de acum.“

Estimările investiţiei privind realizarea noului terminal se ridică la 800 mil. euro, potrivit studiului de fezabilitate din 2014, iar terminalul era atunci proiectat pentru aproximativ 20 mil. pasageri.

Cele mai slabe puncte ale Aeroportului Internaţional Henri Coandă, potrivit lui George Dorobanţu, sunt capacitatea scăzută, dar şi benzile de bagaje lente, care se strică foarte des.

În 2019, unul dintre cei mai buni ani pentru sectorul de aviaţie, cifra de afaceri a CNAB a ajuns circa 1,5 mld. lei, iar profitul a fost de aproximativ 30%.

Anul trecut, CNAB a raportat o cifră de afaceri de peste 550 mil. lei, plus 50% faţă de anul pandemic 2020, şi un profit net de 34 mil. lei.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9050
Diferență: -0,3251
Ieri: 4.9210
Azi: 4.7905
Diferență: -0,8794
Ieri: 4.8330
Azi: 5.8089
Diferență: -0,4899
Ieri: 5.8375
Azi: 5.0290
Diferență: -0,2024
Ieri: 5.0392