Companii

Draft al acordului cu FMI: Denunţarea colectivă a clauzelor abuzive nu se va aplica în cazul contractelor deja încheiate

Draft al acordului cu FMI: Denunţarea colectivă a...

Autor: Anelis Baciu

06.08.2013, 19:11 196

Deciziile judecătorilor în cadrul proceselor colective privind clauzele abuzive din contractele de credit de re­tail nu vor avea efecte retroactive, urmând să se aplice numai în cazul contractelor încheiate după intrarea în vigoare a legislaţiei în domeniu, potrivit scrisorii de intenţie adresate de guvern FMI în cadrul acordului de tip preventiv de 4 mld. euro care urmează să fie încheiat.

„Disciplina creditării este un factor decisiv în menţinerea stabilităţii finan­ciare, de aceea vom lua toate măsurile necesare pentru a împiedica adoptarea oricărei iniţiative legislative care ar putea să submineze ordinea în domeniul creditării“, se arată în scrisoarea Executivului.

Posibilitatea denunţării clauzelor abuzive din contractele de credit de către Autoritatea de Protecţie a Consumatorilor ar trebui să se aplice începând din luna octombrie a acestui an, după ce adoptarea unei astfel de măsuri a fost amânată de deputaţi pentru a două oară.

Astfel, toate contractele de creditare care au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a deciziei, prognozată la începutul lui octombrie, vor fi exceptate de la regulă, iar bancherii nu vor fi obligaţi să înapoieze comisioanele percepute în mod abuziv. Contractele semnate după adoptarea legislaţiei vor intra însă sub incidenţa restituirii.

„Absenţa efectului retroactiv face referire numai la denunţarea clauzelor abuzive de către Autoritatea Naţională de Protecţie a Consumatorilor (ANPC) sau alte asociaţii de acest tip. Acest lucru însemnă că în cazul proceselor declanşate direct de către consumatori se pot obţine efecte retroactive. Legea nu poate avea decât efecte pentru viitor, însă clauzele abuzive odată constatate sunt considerate fără efect încă de la încheierea contractului. Practic vorbim de sume pe care banca nu era în­dreptăţită să le primească, deci care trebuie să facă obiectul restituirii“, comentează avocatul Gheorghe Piperea.

Radu Gheţea, preşedintele Aso­ciaţiei Române a Băncilor (ARB) nu au comentat pe marginea subiectului, iar Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei.

ARB a făcut lobby pentru mo­dificarea prevederilor din codul Fiscal şi au solicitatca aceste litigii să fie judecate de către instanţe superioare. Posibi­litatea denunţării colective a contrac­telor ar fi trebui să fie adoptată în iulie, însă amânarea a intervenit la cererea expresă a FMI. Fondul a motivat soli­citarea pe baza inexistenţei unui studiu de impact asupra sectorului bancar. Totodată, reprezentanţii FMI au atras atenţia asupra efectelor negative pe care denun­ţarea în instanţă a clauzelor abuzive şi eliminarea acestora din toate contractele de credit le-ar putea avea asupra stabilităţii sectorului financiar.

BNR a fost de acord să întoc­mească un studiu în care să evalueze impactul măsurii, iar la începutul lunii iunie a apă­rut o evaluare potrivit căreia pierderile bancherilor ar depăşi un miliard de euro din procesele colective privind clauzele abuzive din contractele de retail.

Referitor la situaţia clauzelor abuzive din contractele de credite, guvernatorul Mugur Isărescu a declarat ieri, la briefingul de presă care a urmat şedinţei de politică monetară, că BNR nu este apărătorul băncilor şi că nu vede să existe un război între bănci şi debitori. „Nu împărtăşesc ideea că au câştigat bancherii. A câştigat stabilitatea siste­mului bancar, de care au nevoie ţara şi depunătorii şi întreprinderile.“

Reprezentanţii instituţiilor de credit, susţinuţi de BNR, au afirmat în repetate rânduri că deciziile în ceea ce priveşte procesele colective împotriva băncilor ar trebui să cadă în sarcina instanţelor superioare, în principal Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie.

Poziţia bancherilor a fost pusă pe seama numărului ridicat de persoane care ar putea fi afectate de această măsură, aceştia cerând ca o sentinţă formulată de o instanţă inferioară să nu fie publicată tuturor contractelor dintr-o bancă sau din întreg sistemul. Potrivit Codului civil, aceste procese ar urma să aibă ca primă instanţă tribunalul, iar sentinţa definitivă să fie pronunţată de curţile de apel.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO