Companii

Dragoş Bucurenci, Philip Morris România: Comerţul ilicit de ţigarete în România a scăzut la un minim istoric din două motive; colaborarea autorităţilor cu industria de tutun şi creşterea moderată a accizelor

Dragoş Bucurenci, Philip Morris România: Comerţul...

Autor: Adelina Mihai

12.09.2022, 11:45 335

Piaţa neagră a ţigaretelor a ajuns la 6,1% în iulie 2022, nivel de peste două ori mai scăzut faţă de anul 2019, arată datele firmei de cercetare Novel Research

Apogeul comerţului ilicit cu ţigarete a fost atins în ianuarie 2010, când mai mult de una din trei ţigarete comercializate în România (36%) provenea de pe piaţa neagră

Dragoş Bucurenci, Philip Morris: ”În România, colaborarea dintre autorităţi şi industria de tutun pentru combaterea comerţului ilicit a dat rezultate”.

Piaţa neagră a ţigaretelor s-a menţinut sub nivelul de 8% în primul trimestru al anului 2022 şi a ajuns la 6,1% în luna iulie 2022, conform datelor companiei de cercetare Novel Research. Acest fenomen infracţional a fost redus cu mai mult de jumătate faţă de anul 2019, când piaţa neagră reprezenta 14% din consumul total, spune Dragoş Bucurenci, Director External Affairs în cadrul companiei Philip Morris România.

”În România, colaborarea dintre autorităţi şi industria de tutun pentru combaterea comerţului ilicit a dat rezultate. (...) Tendinţa descendentă a comerţului ilicit de ţigarete în România are două cauze: pe de o parte, întărirea activităţilor de control şi cooperarea dintre autorităţi şi companiile care-şi desfăşoară activitatea legal şi, pe de altă parte, promovarea unor politici fiscale echilibrate şi predictibile, a unor creşteri moderate a accizelor la produsele din tutun”, a explicat Dragoş Bucurenci.

În opinia lui, România a avut în trecut ”perioade de tristă amintire” când, din cauza creşterii semnificative a accizei pentru ţigarete, comerţul ilicit cu aceste produse a explodat.

”Un exemplu relevant este perioada 2008-2010 în care, ca urmare a alinierii legislaţiei naţionale la legislaţia europeană, acciza la ţigarete a înregistrat o creştere de aproape 700%. Această creştere semnificativă a dus la creşterea fulminantă a comerţului ilicit de la 13%, cât era în anul 2008, la peste 36% în luna ianuarie a anului 2010. La acea dată, fenomenul a ajuns pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, întrucât colectarea taxelor la bugetul de stat a înregistrat un deficit gigantic”, a mai spus Bucurenci.

O comparaţie cu alte state europene în ceea ce priveşte evoluţia comerţului ilicit cu ţigarete arată că o scădere a acestuia a înregistrat Polonia, unde în 2021 s-a înregistrat una dintre cele mai mari scăderi ale volumelor ilicite, cu mai mult de jumătate faţă de anul precedent, iar în prezent a fost atins cel mai mic nivel din Uniunea Europeană: piaţa neagră reprezintă doar 4,9% din consumul total.

”La polul opus este cazul Franţei, care a pus în aplicare în ultimii ani un plan agresiv de creştere a accizelor la produsele din tutun. Acesta a dus la o creştere cu 50% a preţului unui pachet de ţigări şi a generat o creştere abruptă a consumului de ţigări ilicite, de la 13,1% în 2017 la 29,4% în 2021. Cel mai grav este că peste jumătate dintre acestea sunt contrafăcute, adică sunt produse în fabrici improvizate, care funcţionează ilegal, ceea ce creează un risc suplimentar de sănătate pentru consumator”.

Calendarul de creştere treptată şi moderată a accizei la produsele din tutun, adoptat recent de către Guvern, ”este dovada că autorităţile înţeleg faptul că fiscalitatea este o armă eficientă în lupta împotriva traficului ilicit”, a mai spus el.

”Succesul acestor politici se vede în acest minim istoric la care a ajuns comerţul ilicit cu ţigarete în România. Este un rezultat de care putem fi cu toţii mândri, iar el îndreptăţeşte România să promoveze aceste politici fiscale echilibrate la nivel european”, a adăugat Dragoş Bucurenci.

Săptămâna trecută, companiile din industria tutunului au reînnoit un protocol de colaborare cu Autoritatea Vamală Română pentru reducerea comerţului ilegal.

”Acordul întăreşte acest parteneriat şi consolidează cele mai eficiente modalităţi de cooperare între sectorul public şi cel privat. Philip Morris România susţine autorităţile statului în a preveni şi a identifica încălcări ale legislaţiei vamale şi fiscale referitoare la traficul şi comerţul ilicit cu ţigarete şi alte produse din tutun. Susţinem, de asemenea, şi îmbunătăţirea tuturor reglementărior legale în domeniu”.

Dragoş Bucurenci a mai precizat că, de asemenea, recentele modificări ale Codului Fiscal, care prevăd creşteri treptate şi predictibile pentru toate categoriile de produse din tutun şi nicotină, fac din România un lider în fiscalitate în domeniul tutunului, la nivel european.

”Acest lucru este cu atât mai important cu cât urmează în perioada următoare revizuirea Directivei privind taxarea produselor din tutun. Politicile fiscale predictibile şi creşterile moderate de accize sunt esenţiale pentru a controla fenomenul comerţului ilicit şi permit companiilor care-şi desfăşoară activitatea legal să-şi continue planurile de investiţii, pentru a inova şi pentru a avea un impact pozitiv în economia românească”.

În România, Philip Morris are aproximativ 1.300 de angajaţi, atât în fabrica din Otopeni, cât şi în zona comercială. Compania a investit peste  600 de milioane de dolari de când a început transformarea fabricii din Otopeni într-o unitate de producţie de ultimă generaţie, la nivel global. Cifra de afaceri a Philip Morris în 2021 a fost de 3,61 miliarde de lei pentru cele două entităţi: Philip Morris Trading, divizia comercială, şi Philip Morris România, divizia de producţie.

”Comerţul ilicit nu are graniţe, iar combaterea acestui fenomen este o prioritate pentru compania noastră la nivel internaţional, întrucât acesta subminează, între altele, şi eforturile noastre de a construi un viitor fără fum, în care ţigările să fie înlocuite complet cu alternative mai puţin nocive. O dovadă în acest sens este PMI IMPACT, o iniţiativă globală de sprijinire a proiectelor dedicate reducerii sau prevenirii comerţului ilicit şi combaterii consecinţelor negative ale acestuia pentru indivizi, familii şi comunităţi. Începând din 2016, am alocat 100 de milioane de dolari acestui program şi, până în prezent, PMI IMPACT a implementat 60 de proiecte în 30 de ţări, în valoare de 48 de milioane de dolari. În România derulăm deja două proiecte: „Fight Against Illegal Trade”, desfăşurat de Southeast European Law Enforcement Centre şi proiectul „DETECT”, desfăşurat de Inspectoratul General al Poliţiei Române. Sperăm să consolidăm colaborarea şi cu alte entităţi publice sau private angajate în combaterea traficului şi a comerţului ilicit”.