Spitalele publice din România primesc finanţare din trei direcţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale, aceasta fiind reţeta perfectă pentru haos şi deresponsabilizare, aşa încât sistemul sanitar se confruntă cu probleme uriaşe de lipsă a echipamentelor, exodul medicilor şi condiţiile precare de igienă în anumite unităţI, deşI finanţare există.
„Normal ar fi să primească bani cât mai mulţi, să cheltuie banii mai bine. Nu finanţarea e o problemă în România, ci risipa banilor şi lipsa unui control pe utilizarea lor“, a spus Dragoş Damian, directorul general al producătorului de medicamente Terapia Cluj.
Potrivit legii spitalelor, finanţarea unităţilor publice se realizează pe baza ,,contractelor încheiate cu sistemul de asigurări sociale de sănătate, de la bugetul de stat şi cel al Ministerului Sănătăţii şi de la bugetul autorităţilor locale“. Fiecare dintre cele trei autorităţi are trasat în lege ce tip de finanţare acordă spitalelor.
