• Leu / EUR4.7354
  • Leu / GBP5.3426
  • Leu / USD4.2876
Companii

Drumul lemnului românesc: japonezii îşi construiesc case din exporturile făcute de Holzindustrie Schweighofer

30 sep 2010 365

După două tranzacţii derulate în ultimii doi ani pe piaţalemului, la Siret (Suceava) şi Comăneşti (Bacău), omul de afaceriaustriac Gerald Schweighofer trage linie: afacerile totale dinRomânia vor ajunge la 300 mil. euro anul acesta, susţinute defabricile preluate. În timp ce la Comăneşti va mai angaja 100 deoameni, fabrica de la Siret "încă nu merge aşa cum ne aşteptam",scrie revista Business Construct.

Austriacul Gerald Schweighofer este considerat "regele lemnului"după ce a investit 310 mil. euro în România, în principal înindustria de prelucrare a lemnului, dar şi în domenii precumagricultura, energia verde sau hotelurile.

El şi-a început investiţiile pe piaţa locală în urmă cu zeceani, dar în actuala perioadă de criză a ieşit de mai multe ori "larampă" pentru a taxa instabilitatea de pe scena politică şischimbările legislative care i-au adus pierderi din afacerea cuenergie regenerabilă.

Uitându-se în urmă, austriacul regretă lipsa unei instituţiiprecum Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS), care puteaoferi sprijin investitorilor care nu erau tocmai familiarizaţi cumediul de afaceri local.

"Era mai uşor acum zece ani când am investit la Sebeş. Toatălumea susţinea investiţiile străine, iar ARIS ajuta foarte mult.Când aveai o problemă, cei de acolo aveau puterea să aduneinformaţii şi să te ajute. Acum nu mai este nimeni care să facălucrul acesta", a spus omul de afaceri.

La finalul anului 2009, ARIS a fost absorbită de Centrul Românpentru Promovarea Comerţului, obiectivele de atragere ainvestiţiilor străine fiind preluate de către Direcţia pentruInvestiţii Străine din cadrul centrului. Iar austriacul apreciazăcă renunţarea la ARIS creează mari probleme.

Pe piaţa locală omul de afaceri deţine două fabrici decherestea, una în Sebeş (Alba) şi una în Rădăuţi (Suceava), ofabrică de panouri Baco (panouri din lemn masiv folosite înindustria mobilei) şi una de panouri încleiate (pentru magazinelede tip do-it-yourself). El mai deţine 15.000 de hectare de păduri,5.000 de hectare de terenuri agricole, trei centrale de producţie aenergiei pe bază de biomasă, două la Sebeş şi una la Rădăuţi, cu ocapacitate totală de 15-16 MW, dar şi un hotel la Rădăuţi.

Cum a învăţat afacerile cu lemn?

Omul de afaceri austriac investeşte în industria lemnului numaiîn România, în timp ce afacerile din Austria se bazează pe realestate. Spre exemplu, acum are în construcţie un hotel de 200 decamere la Viena.

Afacerile familiei Schweighofer au prins contur în 1956, cândpărinţii lui Gerald Schweighofer au preluat managementul unui gatercare avea trei angajaţi, dar treptat au crescut producţia. În 1975Gerald Schweighofer începe să se implice în afacerile familiei, iarîn 1995 a achiziţionat un gater în Republica Cehă. În 1998,compania deţinută de familia Schweighofer a fuzionat cu o altăcompanie, Stora Enzo Timber, punând bazele celui de-al doileajucător pe piaţa mondială a lemnului. Câţiva ani mai târziu,familia Schweighofer şi-a vândut acţiunile către Stora Enzo, ieşinddin business.

La începutul anilor 2000 au început să se concretizeze şiafacerile familiei în România. Gerald Schweighofer spune că a decissă investească în România pentru că există un potenţial uriaş înceea ce priveşte pădurile, dar şi forţa de muncă esteatractivă.

Prima investiţie locală s-a finalizat în 2003, când a deschisfabrica de cherestea de la Sebeş în urma unei investiţii de 100mil. euro, unitatea de producţie întinzându-se pe o suprafaţă de 35de hectare.

Cinci ani mai târziu a ajuns la final cu o investiţie de 115milioane de euro într-o altă fabrică de cherestea plasată însă laRădăuţi. Aceste două fabrici sunt cele mai mari pe care le deţineîn România.

Ce spune despre piaţa lemnului

La nivelul economiei mondiale, omul de afaceri se aşteaptă caevoluţia crizei să fie în W, astfel că după o uşoară revenire în2010, anul 2011 să urmeze trendul din 2009, adică să fie de scădereeconomică.

"Am avut o criză teribilă anul trecut, însă acum este mai binepentru că am avut exporturi în Japonia, Orientul Mijlociu sauAfrica de Nord. În 2011 nu mă aştept să fie la fel de bine", a spusGerald Schweighofer.

El a explicat faptul că anul trecut a existat la nivelul Europeiun deficit de materie primă pentru industria lemnului, deoarece pefondul crizei proprietarii de păduri au redus producţia dramatic.În aceste condiţii, preţul lemnului a urcat afectând afacerilecelor care se ocupă de prelucrare, dar în 2010 lucrurile s-auaşezat.

Schweighofer consideră că Statele Unite ilustrează cel mai bineaceastă stare de fapt pentru că situaţia este încă "teribilă", iarsectorul construcţiilor este peste tot afectat.

La final cu achiziţiile

Gerald Schweighofer mai deţine însă şi 15.000 de hectare depădure în România, după ce anul acesta a realizat o nouă achiziţie,cumpărând prin intermediul Cascade Empire, o altă firmă pe care ocontrolează, 5.000 de hectare de teren în zona Bicaz. Preţul unuihectar de pădure este cuprins între 2.000 şi 4.000 de euro, însăomul de afaceri nu mai are în vedere şi alte achiziţii.

Pe lângă pădurile situate în zone precum Prahova, Argeş,Suceava, Harghita, Covasna, Hunedoara sau Vâlcea, omul de afacerimai are şi 5.000 de hectare de teren agricol la Botoşani, pe carespune că acum încearcă să-l compacteze, fiind împrăştiat pe maimulte arii.

Gerald Schweighofer estimează că investitorii străini au ajunssă deţină 90.000 de hectare de teren, adică în jur de 1,5% dinsuprafaţa împădurită din România.

Din informaţiile existente până la această dată, pe piaţa localăau mai cumpărat păduri finlandezii de la Tornator şi fondul germande investiţii Nordcapital, însă mai sunt şi alţii. Nordcapital ainvestit peste 30 mil. euro în achiziţia a mai bine de 10.000 dehectare de păduri pe piaţa locală, în timp ce Tornator are 12.000de hectare.

Cu toate că poate fi considerat unul dintre cei mai mariproprietari de terenuri din România, principalul business local allui Schweighofer este cel de prelucrare a lemnului, care generează90% din afacerile locale ale grupului HolzindustrieSchweighofer.

Anul acesta, grupul şi-a bugetat o cifră de afaceri de 300 demilioane de euro, în creştere cu 36% comparativ cu nivelul din2009.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, numai fabrica dinSebeş a avut o cifră de afaceri de 207 milioane de euro şi unprofit de 24 milioane de euro.

Producţia fabricilor din România merge în proporţie de 85-90% laexport, cea mai importantă destinaţie fiind Japonia, unde livrărilevor fi de aproximativ 100 de milioane de euro anul acesta. Dinpunctul de vedere al mărimii, Japonia este a treia piaţă decherestea din lume, după SUA şi China. Aici se construiesc anual înjur de un milion de locuinţe, iar calitatea lemnului este foartebună, spre deosebire de China unde accentul se pune mai mult pepreţ.

Biomasa, un pariu pierdut deocamdată

Într-un top al problemelor cu care se confruntă în România ,Gerald Schweighofer a trecut pe primul loc lipsa unei instituţiiprecum ARIS, problemele de infrastructură şi faptul că "nu mai poţiavea încredere în lege". El se referă la situaţia creată în jurulinvestiţiilor în centralele de producţie a energiei pe bază debiomasă.

"A fost o greşeală enormă să facem aceste investiţii. (...) Nuaş recomanda nimănui să investească în electricitate pe bază debiomasă în România", a spus omul de afaceri. El susţine că încondiţiile în care energia produsă este preluată în reţea ar fitrebuit să primească, conform legii, trei certificate verzi, darprimeşte numai unul, ceea ce îi cauzează pierderi. Fără acestecertificate verzi, acest tip de investiţie devine nerentabilă. Daro investiţie înseamnă şi risc şi puţini au fost antreprenorii caresă înregistreze câştiguri pe toate liniile de business începute.Până să devină un "rege al energiei", Schweighofer trebuie să semulţumească cu titlul neoficial de "regele lemnului".

Austriacul Gerald Schweighofer este considerat "regele lemnului"după ce a investit 310 mil. euro în România, în principal înindustria de prelucrare a lemnului, dar şi în domenii precumagricultura, energia verde sau hotelurile

Citiţimai multe

  • Ce mai puteţi citi în numărul din octombrie al revisteiBusiness Construct
  • City of Bucharest
  • Nu dă banca bani de birouri? Mergem la UE!
  • Câţi bani mai costă o grădină
  • Blocuri "îmbrăcate" de iarnă

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7354
Diferență: 0,0042
Ieri: 4.7352
Azi: 4.2876
Diferență: -0,2397
Ieri: 4.2979
Azi: 5.3426
Diferență: 0,259
Ieri: 5.3288
Azi: 4.3067
Diferență: -0,3678
Ieri: 4.3226