♦ Debitul Dunării continuă să scadă pe fondul secetei şi al lipsei de investiţii în lucrări de dragaj ♦ 12 dintre porturile dunărene nu au încă conexiuni la reţeaua feroviară. În multe porturi, infrastructura rutieră şi feroviară este veche, prost întreţinută, nu corespunde cerinţelor transportatorilor.
Dunărea, culoarul pe care se transportă anual 30 mil. tone de mărfuri, ce are nevoie de investiţii în infrastructura portuară, dar şi în condiţiile de navigaţie, se confruntă cu o nouă provocare dat fiind seceta din vara aceasta: debitul fluviului a scăzut şi continuă să se reducă, ceea ce pune probleme transportatorilor.
Doar în primele două zile din septembrie debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a ajuns la 2.550 m3/s şi va continua să scadă până la 2.200 de m3/s, sub media multianuală a lunii septembrie de 3.800 m3/s, potrivit celor mai recente date publicate de lnstitutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.
În aval de Porţile de Fier debitele au fost în scădere pe sectorul Gruia – Giurgiu, în creştere pe sectorul Olteniţa – Galaţi şi în staţionare pe sectorul Isaccea – Tulcea, mai arată datele de pe hidro.ro. „Ne afectează foarte mult reducerea cotelor mai ales pe zonele Turnu Măgurele – Zimnicea, zona Călăraşi – Cernavodă unde trebuie acum să ocolim 100 de kilometri prin canalul Borcea, Hârşova să ajungem la destinaţie şi în final în portul Constanţa cu cerealele. Mai mult, în trecerile dificile rupem convoaiele de 6 barje şi trecem cu câte o barjă-două ca să nu se afunde. Iar în loc să încărcăm cu 1.400 de tone de cereale o barjă, punem 1.000 de tone“, a spus Cristian Antistescu, armator, directorul general al companiei Romnav, care are o flotă de 55 de barje. El spune că lipsesc lucrările de amploare pentru a asigura şenalul navigabil aşa cum au făcut vecinii sârbi şi unguri.
