Privatizările „discutabile“ făcute după Revoluţie în Mureş au adus judeţul într-o situaţie economică destul de precară, unde PIB-ul per capita este cu 21% mai mic decât media naţională, iar salariile angajaţilor sunt semnificativ mai mici faţă de judeţele vecine care au atras investitori, precum Cluj, Braşov sau Sibiu.
„A început procesul de reindustrializare a oraşului.(...) Fabrica de Zahăr a fost furată bucată cu bucată şi dusă la fier vechi, în locul platformei Imatex s-a construit un hipermarket, iar la Prodcomplex sunt mai multe depozite, un centru medical privat şi alte câteva mici SRL-uri. (...) Timp de 20 de ani oraşul a fost dezindustrializat, după ce noii proprietari ai fabricilor nu au ştiut ce să facă cu ele“, spun reprezentanţii biroului de presă ai Primăriei Târgu Mureş.
În prezent, cea mai mare companie după cifra de afaceri din Mureş este E.ON Energie, însă instituţia cu cel mai mare efectiv de salariaţi este spitalul judeţean de urgenţă, cu 3.150 de angajaţi.
„În ultimii 2-3 ani nu am auzit de nume sonore de companii noi care să investească în judeţ, singurele care s-au mai mişcat au fost companiile deja existente, care s-au extins. Însă multe firme mai mici au intrat în picaj ori s-au închis“, a spus Istvan Nagy, directorul general al Parcului Industrial Mureş.
