De la proiecte de energie convenţională până la cele de stocare, reţele sau deja clasicele proiecte de energie regenerabilă, toate au reuşit să securizeze finanţări majore anul acesta. Obţinerea unor astfel de finanţări validează potenţialul despre care ani de zile România a auzit că îl are în domeniul energiei şi duce piaţa locală în zona de şantier, o „stare“ care a lipsit în acest domeniu timp de decenii.
Săptămâna trecută, Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei de la Cernavodă, unitate care asigură aproape 20% din producţia de energie a României, a anunţat securizarea unei finanţări de 800 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investitii (BEI) pentru proiectul retehnologizării Unităţii 1 CNE Cernavodă, ceea ce pentru România şi industria energetică nucleară, în general, reprezintă o finanţare istorică, au precizat reprezentanţii SNN.
Tot anul acesta, danezii de la Copenhagen Infrastructure Partners (CIP), care au în dezvoltare parcul eolian Peştera II, în Constanţa, cu o capacitate de 392 MW, au obţinut o finanţare de 510 mil. euro. Enery, producător independent de energie regenerabilă în Europa Centrală şi de Est (CEE), a semnat şi el o finanţare verde sindicalizată în valoare de 460 mil. euro cu un consorţiu format din şapte grupuri bancare.
Premier Energy, Delgaz Grid sau Nova Power & Gas au atras la rândul lor sume uriaşe pentru finanţarea proiectelor energetice în derulare.
